alimente una din cele mai mari taxe pe valoarea adaugata din Europa. Efectele acestei situatii se simt direct in buzunarul nostru. O cincime din pretul alimentelor se duce la buget. Valoare exterm de mare, daca o comparam cu cea din majoritatea tarilor europene, unde TVA pentru alimente are o singura cifra. Prin alte parti, alimentele sunt considerate produse de prima necesitate si sunt tratate ca atare. Nu este si cazul Romaniei.Dupa consumatori, si industria alimentara sufera. „Cele aproape 20 de procente sunt un motiv foarte bun de a intra pe piata neagra a produselor alimentare. Scaderea TVA ar reduce acesta tentatie de evitare a fiscalitatii”, spune Sorin Minea, vicepresedinte al „Romalimenta”, organizatia interprofesionala a industriei alimentare. Piata neagra pare sa fie cel mai evident efect al unei TVA mari, cum este cea din Romania. Fiindca au desfacerea asigurata si consumatorii sunt foarte sensibili la pret, multe firme mici prefera sa lucreze la negru si sa vanda sub pretul procesatorilor care isi platesc taxele. Acestia pierd o parte din afacere si isi diminueaza investitiile. Acelasi lucru se intampla si in cazul painii. „Apreciez piata neagra la 40%. O scadere a TVA pe filiera grau – faina – paine ar reduce piata negara si ar mari posibilitatile de investitii in tehnologie”, spune si Aurel Popescu, presedintele asociatiei patronale „Rompan”.Un alt domeniu in care o TVA scazuta ar face minuni este cel al productiei de fructe si legume. Acum, societatile comerciale „pun” TVA de 19% pentru produsele obtinute, in timp ce micii producatori nu suporta o astfel de taxa. Se formeza astfel doua piete, a micilor producatori si a societatilor comerciale. Aceasta situatie are doua consecinte extrem de periculoase. In primul rand, micii producatori se lovesc de o bariera in momentul in care afacerea lor se dezvolta si vor sa-si faca o firma. Prin urmare, ei sunt tentati sa-si pastreze afacerea in limite modeste si sa nu investeasca in logistica si cresterea productiei. In al doilea rand, firmele care cumpara fructe si legume din mediul rural adauga 19% atunci cand le vand consumatorilor urbani. „Ciclul TVA se inchide la consumatorul final, fapt care ii diminueaza venitul real”, observa Gabriel Popescu, analist al pietei agricole.Acelasi lucru se intampla si in cazul laptelui. Procesatorii platesc TVA, in timp ce micii producatori nu au aceasta obligatie. Prin urmare, laptele „la PET” a prosperat in ultimiii ani, in timp ce gradul de procesare a productiei totale se gaseste de cativa ani la un nivel extrem de scazut, de circa 20%. Gradul redus de procesare are efecte pe termen lung asupra agriculturii si industriei alimentare. Daca nu vom procesa 3,3 miliarde de litri dupa aderarea la Uniunea Europeana, vom pierde dreptul de a produce o parte din aceasta cantitate. Vom fi astfel nevoiti sa importam lapte ca materie prima pentru industria alimentara. „De zece ani cerem reducerea TVA pentru lapte si produsele lactate. Cred ca Ministerul Agriculturii ar fi trebuit sa fie mai activ si sa convinga Ministerul Finantelor de necesitatea acestei actiuni”, spune si Florin Popescu, presedintele asociatiei patronale APRIL.De ce atunci autoritatile nu scad TVA pentru alimente? Din cauza restrictiilor bugetare, in primul rand. „Am ales, in intelegere cu mediul de afaceri, sa diminuam impozitul pe profit si cuantumul contributiilor sociale, lucru care inchide posibilitatea unei reduceri de TVA pentru 2005. Numai in 2006 va exista o reducere a TVA pentru alimente”, spune Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Principalul pacat al reducerii TVA pentru produsele alimentare este, in opinia autoritatilor, impactul social minim. „Reducerile de TVA nu au ieftinit alimentele. Nu exista deci un efect social al acestei reduceri, asa cum sugereaza producatorii”, afirma un oficial din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).O alta cauza a mentinerii TVA pentru alimente la aceeasi cota ca pentru restul bunurilor si serviciilor este si lipsa infrastructurii fiscale. Orice regim preferential risca sa devina rapid deturnare de fonduri daca nu exista un control adecvat din partea statului. Acum, Ministerul Finantelor nu poate gestioana o reducere de TVA pentru o gama extrem de variata produse, cum este cazul alimentelor. Singurele „fisuri” in zidul de 19% al TVA se regasesc la unele produse din domeniul medical, editarea de carti si activitatile turistice destinate strainilor.Indiferent daca Ministerul Finante are sau nu dreptate, un lucru e cert. si in 2005 o cincime din suma afisata de casa de marcat se va duce din portofelul nostru in buzunarul pofticios al statului.Pentru alimente, avem a doua TVA ca marime din Europa· Doar danezii platesc TVA mai mare decat noi pentru toate alimentele, de 25%. Pentru cateva produse alimentare, considerate a fi de lux, belgienii platesc 21%, francezii 19,6 iar portughezii 19%.· Toate statele din Uniunea Europeana, cu exceptia Danemarcei, practica o cota redusa a taxei pe valoarea adaugata. Aceasta este de 0% in cazul Irlandei, Maltei si Marii Britanii (maltezii platesc 5% pentru prajituri, iar britanicii 17,5% in lanturile fast food).· Polonezii platesc 3% sau 7% pentru produsele alimentare, cehii 5%, dar ungurii si slovacii 15%, respectiv 19%. Luxemburghezii platesc un TVA de 3% pentru alimente, in timp ce spaniolii si italienii, doar 4%. Nemtii si austriecii platesc 7%, respectiv 10%.· Nici americanii nu platesc TVA pentru alimente, desi unele state americane au incercat sa taxeze chipsurile (considerate produse de lux).TVA de 19% provoaca indigestii In piata· Prospera piata neagra pentru unele produse de stricta necesitate, ca painea, carnea, legumele, laptele. Aceasta atinge 40% in cazul painii si carnii.· Veniturile statului se imputineaza, calitatea produselor alimentare scade, si firmele platitoare de taxe isi vad veniturile diminuate.· Din cauza pragului mare reprezentat de TVA, de 19%, micii producatori agricoli nu sunt incurajati sa-si dezvolte afacerile, ceea ce pe termen lung se traduce in scaderea productiilor si deficit agroalimentar.