Profitul net inregistrat de SRTV in anul 2001 a fost de 100, 89 miliarde lei. Raportat la cursul mediu leu-dolar al anului 2001 (29.060,86 lei pentru un dolar), profitul televiziunii publice a ajuns la 3,4 milioane dolari. Cu 75% mai mic decat cel realizat in anul 2000 (curs mediu 21.692,74 lei pentru un dolar). Dar profitul din 2000 a permis lansarea in acest an a canalului TVR Cultural, se precizeaza in raportul Consiliului de Administratie.
Veniturile televiziunii publice au fost de 1.912,167 miliarde lei. In valori nominale se constata o crestere a veniturilor in 2001 cu 14,88%. In termeni reali, insa, veniturile s-au situat la 65,8 milioane dolari, cu 14,3% mai mici decat cele din 2000. Cea mai mare pondere din totalul veniturilor din exploatare o detine venitul din abonamente, 67,4%. Raportul arata ca anul trecut numarul platitorilor de abonamente s-a redus cu 77.409 persoane fata de anul 2000, iar numarul total de restantieri se ridica la 415.000, persoane fizice si juridice. Documentul ofera si explicatii pentru scaderea numarului de abonati: saracirea populatiei, dezinformarea practicata de unele firme de televiziune prin cablu care transmit abonatilor lor ca plata abonamentului la cablu include si abonamentul TV si reaua intentie.
In sectiunea „Publicitatea si grila de programe”, se subliniaza ideea ca SRTV „trebuie sa aiba suficiente resurse financiare care sa-i permita atat indeplinirea misiunii de a produce programele sociale si culturale, cat si difuzarea unor emisiuni de larga audienta”. Este o subliniere care stim unde „bate”: pericolul restrictionarii publicitatii la SRTV, aflat in proiectul Legii audiovizualului. In termeni reali, veniturile din publicitate ale televiziunii au fost in 2001 de 8,67 milioane dolari, cu 15% mai mici decat cele din anul 2000. Pentru a demonstra ca telespectatorii si contribuabilii nu au fost bombardati excesiv cu reclame, raportul insereaza si o statistica ce dovedeste ca intr-un calup publicitar, in medie, au fost difuzate 4 spoturi. Pro TV a avut o medie de 12 spoturi intr-un calup publicitar, Antena 1 a difuzat 11 spoturi si Prima TV, 6 spoturi. Numarul maxim de spoturi intr-un calup publicitar la TV Romania 1 a fost de 9. Asta in timp ce Pro TV a avut 21, iar Antena 1 a numarat 23 de spoturi. Ce a facut SRTV cu veniturile obtinute din publicitate? A reluat productia de seriale si piese de teatru TV, a mentinut nivelul taxei de abonament in „limite suportabile pentru contribuabili” si a inceput producerea de programe pentru canalul TVR Cultural. In anul 2001, SRTV a detinut 15% din piata de publicitate.
„Politica de programe a SRTV, scrie in raport, a urmarit, pe langa respectarea principiului complementaritatii ofertelor editoriale ale celor trei canale, difuzarea unor emisiuni care sa acopere cele mai variate gusturi si interese ale cetatenilor. Divertismentul a detinut o pondere de 12,5% din grila de programe a TV Romania 1, iar emisiunile de actualitate si interes general au avut 19,8 procente. Stirile si filmele au detinut 8,4%, respectiv 11% din emisiunile primului canal al societatii. Nu se poate spune ca 12,5% pentru divertisment si 11% pentru filme sunt procente care sa conduca la concluzia ca TV Romania 1 are un caracter comercial. Procentele nu confirma ideea, des vehiculata in ultimii doi-trei ani, ca televiziunea nationala ar fi „tradat interesul public” sau „misiunea de a contribui la consolidarea coeziunii sociale si la imbogatirea identitatii culturale” in favoarea comercialului. Atunci, de unde ideea de televiziunea comerciala? Credem ca mai curand este o impresie. Programele de divertisment ale TV Romania 1 (a caror audienta e bine cunoscuta), desi sunt putine, ies in evidenta, sunt memorabile fata de restul emisiunilor de cultura, stiinta, sociale sau de interes general de pe acelasi canal. Asta inseamna ca acestea din urma sunt neinteresante si nu ating pragul de atractivitate. In schimb, „Surpizele & compania”, oricate stupizenii ar emite, sunt bine facute, sunt „memorabile”. Dintr-un peisaj sarac si neatractiv, ramanem in minte doar cu „divertismentul” (profesionist facut, de vreme ce obtine rating) si-i punem canalului TV Romania 1 eticheta: comercial! Cand vor aparea emisiuni jurnalistice de calitate, dezbateri social-culturale cu adevarat interesante, documentare care sa nu-i adoarma pe telespectatori, atunci popularitatea „divertismentului” va scadea si TV Romania 1 nu va mai fi acuzat de „tradare”…
Evolutia veniturilor totale obtinute de SRTV
Anul Venitul (mld. lei) Venitul* (mil. USD)
1998 650,64 73,3
1999 941,45 61,4
2000 1.664,41 76,7
2001 1.912,167 65,8
Veniturile calculate la cursul mediu leu/dolar din anul respectiv (sursa: Capital)
Evolutia veniturilor din publicitate ale SRTV
Anul Publicitate (mld. lei) Publicitate* (mil. USD)
1998 132,93 15
1999 130,06 8,5
2000 224,39 10,3
2001 251,976 8,67
Veniturile calculate la cursul mediu leu/dolar din anul respectiv (sursa: Capital)
Evolutia profitului SRTV (mild. lei)
Anul Profit (mld. lei) Profit (mil. USD)
1998 80,614 9,08
1999 36,102 2,3
2000 295,001 13,6
2001 100,891 3,4
Veniturile calculate la cursul mediu leu/dolar din anul respectiv (sursa: Capital)
BAZAR
In 2001 au scazut incasarile industriei de cercetare a pietei
Potrivit unui studiu dat publicitatii de Societatea Romana de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice (SORMA) si preluat de agentia de presa Media Expres, industria de cercetare a pietei si opiniei publice din Romania a inregistrat anul trecut un declin al incasarilor de 8% fata de anul 2000. Cercetarile realizate in anul 2001 au adus incasari de 10,5 milioane dolari, din care 74% au fost realizate pentru clientii interni si 26% pentru straini. Studiul SORMA arata ca cei mai buni clienti au fost producatorii de bunuri de consum, automobile si produse farmaceutice. Aproape 37% din incasarile industriei de cercetare a pietei au provenit de la clientii care se ocupa cu productia. Cu 17% din incasari urmeaza comenzile de cercetare ale statiilor radio-TV si cablu TV, companiilor online si alte mass-media. Incasarile din cercetarile comandate de agentiile de publicitate detin o pondere de 11%. Numarul mediul de angajati ai firmelor de cercetare in anul 2001 (full time si part-time) a fost de 4.270.
IMS deruleaza campania „Decizia e a mea!”
Agentia International Media Shop (IMS) deruleaza campania pentru programul educational „Decizia e a mea!” Programul se adreseaza in principal elevilor cu varste intre 13 si 15 ani si are ca scop crearea abilitatii adolescentilor de a lua deciziile corecte in situatii de risc. r
International Media Shop si-a aplicat strategia de media cu ajutorul a 6 posturi TV, trei statii de radio, patru trusturi de presa si doua publicatii centrale.r
r
Grey a realizat campania pentru Vitanta Premiumr
Filiala din Chisinau a agentiei de publicitate Grey Worldwide a conceput noua campanie de imagine pentru Vitanta Premium, una dintre cele mai importante marci de bere din Republica Moldova, produsa de compania Vitanta Intravest. Marca Vitanta a fost definita ca fiind berea „cu 125 de ani de traditie”. Intitulata „Arc peste timp”, campania contine un spot de 40 de secunde in care se concentreaza cei 125 de ani de existenta a marcii si a legaturii ei cu consumatorii.r
r
DArcy a lansat noua campanie de imagine Silvar
Agentia de publicitate DArcy a semnat noua campanie de imagine pentru berea Silva. Conceptul noii campanii „reprezinta descrierea metaforica a procesului de creatie a unei opere de arta, definita prin vioara, dar si prin berea Silva” – afirma autorii campaniei. Sloganul „Silva. Recunoaste valoarea” este sustinut de spotul TV realizat la casa de productie Castel Film, alaturi de ad-urile de presa. Echipa DArcy a fost formata din Crina Athanasiu – Art Director, Sorina Pentilescu – Copywriter, Liviu David – Creative Director, Paula Hotea – Group Account Director si Claudia Velescu – Account Manager.r
r
Ciocolata Heidi se repozitioneazar
Agentia de publicitate Leo Burnett Romania a declansat campania de repozitionare pentru ciocolata Heidi prin care se urmareste crearea unei noi imagini a marcii. Prin imbunatatirile aduse la noua Heidi, aceasta trece din segmentul de masa in cel premium. Spotul TV „Fantezia” a fost creat la casa de productie Saga, regizor fiind Laurance Jacomelli. Pentru realizarea decorului au fost necesari 12 copaci, 160 de litri lichid care sa imite laptele si construirea unui bazin de 30 de metri. Echipa de creatie Leo Burnett Romania a fost condusa de Bogdan Naumovici – Creative Director, Ema Prisca – Copywriter, Radu Placintescu – Senior Art Director.
