Tăriile încă sunt alese după preţuri şi reclame

Nu cu mult timp în urmă, paharul de whisky cu gheaţă după cină era doar o scenă din filme. Vânzările în lanţurile de retail s-au dublat însă anul acesta, ceea ce înseamnă că băutura este un tabiet în tot mai multe din casele românilor. Pe măsură ce veniturile îi cresc, românul devine mai sofisticat şi mai pretenţios în tot ceea ce îl priveşte. Mănâncă mai bine, se îmbracă cu haine „de firmă“, îşi face concediul în străinătate. Nici băut

Nu cu mult timp în urmă, paharul de whisky cu gheaţă după cină era doar o scenă din filme. Vânzările în lanţurile de retail s-au dublat însă anul acesta, ceea ce înseamnă că băutura este un tabiet în tot mai multe din casele românilor.

Pe măsură ce veniturile îi cresc, românul devine mai sofisticat şi mai pretenţios în tot ceea ce îl priveşte. Mănâncă mai bine, se îmbracă cu haine „de firmă“, îşi face concediul în străinătate. Nici băuturile alcoolice consumate acasă nu se sustrag acestei tendinţe. Astfel, în timp ce vânzările unor categorii precum ginul şi vodca au stagnat în primul semestru al anului, whisky-ul a luat un avânt neaşteptat.

„În ultimii ani, jocurile pe piaţa băuturilor alcoolice au fost făcute de evoluţia preţului“, spune Emanuel Sanda, country manager la Nielsen. Ceea ce înseamnă că mărcile nu reuşesc să îşi fidelizeze consumatorii, aceştia migrând spre o băutură mai ieftină, din aceeaşi categorie sau din alta. Iar dacă punem în ecuaţie creşterea accizelor în paralel cu dispariţia taxelor vamale, whisky-ul este câştigător detaşat. Cifrele o arată clar: dintre tării, băutura preferată de români este vodca, dar whisky-ul este cel care a crescut în prima jumătate a anului cu aproape 110% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2006, în timp ce toate celelalte au scăzut uşor. Asta, şi pentru că dispariţia taxelor vamale a însemnat lărgirea accesului consumatorului român la produse puternic aspiraţionale şi de status.

Regimul accizelor şi taxelor vamale ameţeşte piaţa

„Creşterea de peste 100% se datorează reducerii preţului mediu pe litru la produsele de import şi a faptului că nu există concurenţă locală în categorie, situaţie diferită faţă de importurile de brandy, gin şi vodcă“, explică Robert Tiderle, managing director la Papaya Advertising, agenţia de marketing şi publicitate a Alexandrion Group. Astfel că, în cazul vânzărilor de vodcă, lichior şi brandy, pieţele au scăzut sau au stagnat din punctul de vedere al volumelor, dar au crescut cu 25 – 30 de procente ca valoare. „Aceasta se datorează creşterii cu circa 25% a cotei de piaţă ocupate de segmentul de preţ premium. Mărcile care se află în acest segment, toate importuri, au devenit mai prietenoase ca preţ datorită eliminării anumitor taxe după intrarea în UE“, explică Robert Tiderle.

Nu trebuie uitată nici influenţa accizelor. Emanuel Sanda spune că preţul este cel care fie a impus, fie a ridicat anumite bariere de consum, de la categorie la categorie. „Astfel, vodca, lichiorul şi ginul, categorii tradiţional dominate de mărcile româneşti, au suferit un impact puternic, cauzat de măririle succesive de accize. Aceste categorii au înregistrat un declin sau, în cel mai bun caz, o stagnare a vânzărilor în volum, dar au câştigat în valoare, pe seama preţurilor în creştere“, adaugă el.

În aceste condiţii, companiile din piaţă au perceput diferit schimbările, în funcţie de portofoliul de produse al fiecăreia. De exemplu, Cristalex, distribuitor care înregistrează cele mai mari vânzări la vodca Absolut şi whisky-ul Teacher’s, spune că a înregistrat la vodcă şi lichior un ritm de creştere similar cu cel de la whisky, creşteri comparabile cu cele din restul pieţei. Compania deţine o cotă de piaţă de 25%. Reprezentanţii ei spun că diferenţele dintre cotele de piaţă la volum şi valoare se datorează vânzărilor mai mari la produsele din import (care au un preţ mai mare) pe fondul scăderii vânzărilor la mărcile locale. Iar principalul obiectiv pe care compania şi l-a fixat este menţinerea tendinţei de creştere şi consolidarea poziţiei de lider în domeniul spirtoaselor de import.

Campaniile de promovare schimbă liderii

Citite printre rânduri, studiile de piaţă arată că vom vedea o intensificare a competiţiei. Robert Tiderle spune că piaţa nu oferă prea multe motive de satisfacţie, tocmai din cauza faptului că volumele sunt în scădere la categoriile de gin, brandy şi vodcă, unde Alexandrion Group are mai multe branduri. „Dar, chiar şi aşa, ne păstrăm poziţia de lider detaşat în piaţa de brandy, de departe cea mai mare dintre cele trei. Cota de piaţă valorică a Alexandrion Group este de peste 35%“, adaugă el. Şi cum competitorii citesc aceleaşi cifre, care pun Unirea pe locul doi la categoria brandy, cu siguranţă datorită puternicei campanii de promovare, piaţa va deveni cu siguranţă mai interesantă. Alexandrion, de departe cel mai bine vândut produs al grupului, deţine în segmentul său de preţ o cotă de piaţă de aproximativ 85%. Portofoliul companiei s-a dublat însă în ultimul an, în momentul de faţă investindu-se în distribuţia brandurilor noi. În plus, un alt produs al companiei, Alexander Vodka, şi-a dublat cota de piaţă, iar la gin situaţia este bunicică: Bellman’s Dry Gin, aflat pe locul trei, creşte în ultimele şase luni atât în volum, cât şi în valoare, în timp ce mărcile de pe primele două locuri sunt în scădere.

Creşterea pieţei de whisky continuă şi în restul anului

O diferenţă notabilă între whisky şi celelalte categorii de băuturi alcoolice este locul de unde se cumpără produsul. Peste 80% din volumele vândute anul acesta s-au vândut în hipermarketuri şi supermarketuri, în timp ce lichiorul, ginul şi vodca sunt cumpărate cu precădere din magazine alimentare, asociate de obicei consumului „de impuls“, de nevoie imediată.

Însă, în cazul whisky-ului, dacă magazinele alimentare au o cotă de 11% la volum, în valoare ea este de 13%, ceea ce arată că micile magazine au adaosuri comerciale mai mari la aceste produse. Cota lor este însă în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când se situa la 19,5% în volum şi 21,8% ca valoare.

Reprezentanţii Cristalex descriu piaţa ca fiind una dinamică, primele opt luni ale acestui an fiind caracterizate de o creştere semnificativă a segmentului de spirtoase din import, comparativ cu anul trecut. În opinia lor, consumatorul român devine din ce în mai sofisticat în materie de gusturi, iar obiceiurile de consum şi opţiunile acestuia sunt mai clar conturate. Privind caracteristicile generale, consumatorul de spirtoase de import este educat, provine din mediul urban şi are un venit peste medie.

„Este în continuare o piaţă unde investiţia în imagine este răsplătită“, adaugă Robert Tiderle. „În toate categoriile, fruntaşele sunt cele care au investit în publicitate. Din păcate, acest lucru este chiar mai important decât calitatea propriu-zisă a produselor“. El spune că se confruntă de ceva vreme cu această problemă, unele produse „indecente din punct de vedere al calităţii“ înregistrând cote de piaţă bune datorită sumelor mari investite în publicitate. „Asta spune multe despre nivelul de educaţie al anumitor consumatori“, continuă el.

Sunt şanse mari ca avântul la care am fost martori în prima jumătate a anului să continue şi în al doilea semestru. „Partea a doua a anului în curs poate marca o accentuare a trendului pozitiv pentru whisky, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. Încă de iarna trecută, ofertele speciale şi reducerile de preţuri la unele produse au generat creşteri spectaculoase ale vânzărilor, chiar în comparaţie cu perioadele de vârf din anii anteriori“, conchide Emanuel Sanda. n

«În toate categoriile, fruntaşele sunt cele care au investit în publicitate.»
Robert Tiderle, Managing Director, Papaya Advertising

Whisky

Vânzările au fost puternic influenţate de eliminarea taxelor vamale, odată cu aderarea la UE. Volumele consumate în 2006 au fost depăşite încă din prima jumătate a anului acesta. Mai exact, s-au vândut peste 450 de tone de whisky, în valoare de peste 40 de milioane de lei. Liderul pieţei, atât la volume, cât şi la valoare, este Ballantines, urmat de Johnny Walker şi J&B. Primele cinci mărci deţin 60% din totalul pieţei.

Brandy

Chiar dacă a scăzut uşor la volume, piaţa de brandy este valoric de trei ori mai mare decât cea a whisky-ului. În total, în primul semestru s-au vândut 5.500 de tone, în valoare de aproape 155 de milioane de lei. Producătorii locali domină topul celor mai vândute branduri, liderul fiind Alexandrion, atât la volum, cât şi valoric, urmat de Unirea şi Napoleon. Primele cinci mărci deţin 53% din piaţă.

Vodcă

Consumul de vodcă a scăzut anul trecut cu 2,6%, dar piaţa a crescut valoric cu 28%. Scandic, Polar şi Stalinskaya sunt cele mai vândute mărci de pe piaţă şi, alături de Prodvinalco şi Vorona, deţin jumătate din totalul pieţei. Sunt în creştere vânzările de vodcă aromată. De exemplu, aroma de unt avea o cotă de 3,3% în primul semestru, după ce anul trecut era inexistentă. În schimb, aroma de iaurt a pierdut teren, ea mai reprezentând 1,4% din piaţă.

Gin

Aceasta este piaţa care a înregistrat cea mai mare scădere la volumele vândute în prima jumătate a anului: 13%, ajungând la mai puţin de 330 de tone vândute. Valoric, piaţa a crescut cu 11%, liderul mărcilor fiind Wembley, deţinută de Prodal ‘94. Primele cinci mărci deţin însă o pondere mult mai mare din piaţă în comparaţie cu celelalte categorii: peste 90%.

Lichior

Scandic Distilleries este lider şi pe această piaţă, atât la producători, cât şi la mărci, cu Tanita, urmat de Angelli şi Vox Maris. În valoare de 53 de milioane de lei, piaţa a crescut cu 25% faţă de anul trecut, însă cu mai puţin de 3% în volum. Au crescut volumele vândute în supermarketuri şi hipermarketuri, ceea ce înseamnă că numărul celor care cumpără din impuls, de la alimentara din apropierea locuinţei, este în scădere.