Ucraina este gata să îi arate României lucrările efectuate la Canalul Bâstroe

Iuri Vaskov, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, a anunțat miercuri, 22 februarie 2023, că țara sa nu a încălcat niciun acord internațional prin adâncirea Canalului Bâstroe de la Dunăre pentru a-și majora exporturile de alimente.

Tocmai de aceea, Guvernul de la Kiev este pregătit să arate României activitatea desfăşurată acolo.

Anunțul său a fost făcut în contextul în care, săptămâna aceasta, oficialii români şi-au exprimat îngrijorarea legată de lucrările de dragare efectuate de Ucraina la Canalul Bâstroe pentru că lucrările de dragare se desfășoară într-o zonă de coastă comună, sensibilă din punct de vedere ecologic.

Guvernul României a transmis recent că este îngrijorat din cauza lucrărilor efectuate pe canalul navigabil prin zona comună a Deltei Dunării, care ar putea ameninţa viaţa sălbatică din patrimoniul mondial UNESCO şi ar încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului înconjurător.

Îngrijorările României au apărut la scurt timp după ce Ucraina a transmis că pescajul navelor care traversează prin Canalul Bâstroe a fost adâncit de la 3,9 metri la 6,5 metri.

„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a declarat, miercuri, Iuri Vaskov în cadrul unui interviu acordat pentru agenția de presă Reuters.

Vă amintim că, la mijlocul anilor ’90, canalul respectiv avea o adâncime de 6,5 metri, însă în ultimii ani Ucraina nu a mai efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a dus la acumularea de aluviuni.

De ce Ucraina a decis să mărească adâncimea Canalului Bâstroe?

„Nu vedem nicio problemă – nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională. Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a adăugat Iuri Vaskov, precizând faptul că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite navelor să circule.

Iuri Vaskov a precizat, totodată, că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la Canalul Sulina sunt principalele motive pentru care țara sa a decis să mărească adâncimea Canalului Bâstroe. Potrivit sursei citate anterior, Ucraina își transportă cerealele pe Canalul Bâstroe pentru că dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat din cauza războiului.

În prezent, Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la izbucnirea războiului, speră că un canal mai adânc va permite să fie exportate lunar încă 500.000 de tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a Canalului Bâstroe la 8,2 – 8,3 metri, plan ce ar putea fi implementat în viitor.

„Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului. Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare. Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România”, a completat Iuri Vaskov.