Ucraina, în forma actuală, ar putea să dispară de pe harta Europei. Fostul secretar general NATO, Jens Stoltenberg, sugerează o soluție controversată pentru conflictul din Ucraina: divizarea teritorială și aderarea parțială la Alianță. Stoltenberg crede că o astfel de abordare ar putea oferi securitate pentru partea de Vest a ţării.
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a propus o soluție controversată pentru criza din Ucraina: împărțirea țării în două și integrarea parțială în Alianță. Aceasta ar implica oferirea de garanții de securitate doar pentru partea de Vest a Ucrainei, lăsând restul teritoriului deschis negocierilor cu Rusia.
Stoltenberg invocă exemple istorice pentru a susține ideea, inclusiv cazul Germaniei de Vest și Finlandei.
Țările occidentale trebuie să creeze condiții pentru ca Ucraina să negocieze cu Putin
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat în „planul său de victorie” ideea de a obține garanții de securitate similare cu un pact de apărare reciprocă, asemănător cu articolul 5 din tratatul NATO.
Stoltenberg, care a condus NATO timp de un deceniu, crede că acest lucru este posibil chiar și în cazul în care garanțiile de securitate nu se aplică întregului teritoriu recunoscut internațional al Ucrainei.
„Țările occidentale trebuie să creeze condiții pentru ca Ucraina să poată negocia cu Rusia și să obțină un acord care să le permită să supraviețuiască ca națiune independentă”, a declarat Stoltenberg pentru Financial Times.
El sugerează că garanțiile NATO ar putea proteja doar o parte a Ucrainei, lăsând deschisă opțiunea unei posibile divizări a țării.
„O linie de graniță” care să activeze articolul 5
Stoltenberg explică faptul că o astfel de soluție ar necesita trasarea unei linii clare, care să delimiteze teritoriul în care s-ar aplica articolul 5 din tratatul NATO.
„Dacă există voință, întotdeauna se găsește o soluție. E nevoie de o linie a cărei depășire să activeze articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot ce e până la acea graniță.
Poate fi o linie care să nu coincidă cu granițele recunoscute internațional”, a spus Stoltenberg.
El consideră că acest scenariu ar putea liniști temerile Statelor Unite și ale Germaniei, care refuză momentan să accepte Ucraina în NATO, de teamă să nu fie atrase într-un conflict direct cu Rusia.
Finlanda a cedat 10% din teritoriu pentru a obține pacea
Pentru a susține această propunere, Stoltenberg invocă exemple istorice, deși subliniază că nicio situație nu trebuie comparată în mod absolut. Unul dintre exemple este cel al Finlandei, care, în urma războiului cu Uniunea Sovietică din 1939-1940, a cedat 10% din teritoriu pentru a obține pacea.
Fostul secretar general al NATO menționează că astfel, Finlanda a obținut o graniță sigură și a menținut neutralitatea timp de 80 de ani, până la aderarea la NATO după invazia Ucrainei de către Rusia.
Germania de Vest și RFG: un precedent pentru Ucraina?
Un alt exemplu adus în discuție de Stoltenberg este cel al Germaniei postbelice. După al Doilea Război Mondial, NATO a început să protejeze doar Germania de Vest, deși aceasta considera că Germania de Est face parte din națiunea sa.
„Germania de Vest considera Estul ca parte integrantă a țării. Nu aveau ambasadă în Berlinul de Est.
Totuși, NATO proteja doar Germania de Vest”, a spus Stoltenberg, sugerând că un scenariu similar ar putea fi aplicat și în cazul Ucrainei.
Fostul lider NATO a adus în discuție și cazul Japoniei, care beneficiază de garanții de securitate oferite de Statele Unite, dar care nu includ Insulele Kurile, revendicate atât de Japonia, cât și de Rusia.
Stoltenberg: Previziuni corecte înainte de izbucnirea războiului
În ceea ce privește actualul război din Ucraina, Stoltenberg a dezvăluit că a anticipat acest conflict încă din toamna anului 2021, cu aproximativ o lună înainte ca Statele Unite să înceapă să facă declarații publice pe baza informațiilor obținute.
„Le-am spus: nu contează dacă credeți că probabilitatea acestui lucru este de 90% sau 10%…
Trebuie să ne pregătim pentru faptul că acest lucru se va întâmpla”, a afirmat Stoltenberg, referindu-se la discuțiile pe care le-a avut cu lideri europeni precum Olaf Scholz și Emmanuel Macron.