Aliații au convenit asupra unui pachet de trei elemente care să aducă Ucraina mai aproape de NATO.

Acesta include un nou program multianual de asistență pentru a facilita tranziția forțelor armate ucrainene de la standardele din epoca sovietică la cele ale NATO și pentru a contribui la reconstrucția sectorului de securitate și apărare al Ucrainei, acoperind nevoi critice precum combustibil, echipamente de deminare și materiale medicale.

Ce au decis liderii NATO?

De asemenea, aliații vor înființa noul Consiliu NATO-Ucraina, care va avea loc miercuri, la Vilnius, cu participarea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Totodată, aliații au reafirmat că Ucraina va deveni membră a NATO și au convenit să elimine cerința unui plan de acțiune pentru aderare. „Acesta este un pachet puternic pentru Ucraina și o cale clară spre aderarea sa la NATO”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Aliații NATO au adoptat „cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la sfârșitul Războiului Rece încoace”, a declarat Stoltenberg. Concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul – noile planuri regionale prevăd 300.000 de soldați cu grad ridicat de pregătire, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială.

NATO a adoptat un nou plan de acțiune

Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților.

Totodată, pentru a-și satisface nevoile în materie de apărare, aliații și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare minimum 2% din produsul intern brut (PIB), transmite NATO.

Aliații europeni și Canada au înregistrat o creștere de 8,3% în termeni reali a bugetelor lor de apărare în 2023, cea mai mare creștere din ultimele decenii. Unsprezece aliați ating sau depășesc acest criteriu de referință în acest an, iar acest număr este de așteptat să crească substanțial în 2024.

Viziunea NATO asupra Chinei

Aliații au discutat, de asemenea, despre provocările pe care o China „coercitivă” le reprezintă pentru securitatea și valorile euro-atlantice.

„China nu este adversarul nostru și ar trebui să continuăm să ne angajăm”, a declarat secretarul general, subliniind în același timp că „asertivitatea crescândă a Beijingului ne afectează securitatea” și sfidează ordinea internațională bazată pe reguli.

Miercuri, aliații se vor întâlni cu liderii Australiei, Japoniei, Noii Zeelande și Coreei de Sud, precum și cu liderii Uniunii Europene.