”Purtăm discuţii cu FMI despre posibilitatea restructuării datoriilor care ajung la maturitate în acest an’, a declarat adjunctul ministrului ucrainean al economiei, Vadim Kopylov. Acesta a insistat că Kievul preferă să discute despre restructurarea datoriilor în loc de refinanţare. ‘Ar fi mai bine să amânăm plata acestor trei miliarde de dolari. Ar trebui să cerem amânarea rambursării acestor fonduri cu 10 ani deoarece ar fi mai uşor pentru noi să operăm cu celelalte datorii”, a adăugat Kopylov.
Imediat după aceste declaraţii costul asigurării obligaţiunilor de stat ale Ucrainei cu maturitatea la cinci ani faţă de probabilitatea intrării în insolvenţă a crescut cu 30 de puncte de bază până la 780 puncte de bază.
În urmă cu câteva zile, premierul ucrainean, Mykola Azarov, a declarat că Ucraina va cere Fondului Monetar Internaţional să-i refinanţeze datoriile, însă poate rambursa creditele dacă Fondul respinge cerere sa.
Datoriile pe care Ucraina trebuie să le ramburseze provind dintr-un program de salvare convenit cu FMI pentru 2008-2009. În anul 2010, guvernul condus de Mykola Azarov a convenit cu FMI un program stand-by în valoare de 15 miliarde de dolari, din care Kievul a primit doar două tranşe în valoare de 3,4 miliarde de dolari. La începutul lui 2011 însă, Fondul a oprit eliberarea de noi tranşe după ce cabinetul de la Kiev a refuzat să introducă o serie de reforme nepopulare, precum creşterea preţului la gaze naturale şi serviciile de încălzire pentru consumatorii casnici.
Pe lângă datoriile faţă de FMI, în acest an Ucraina trebuie să ramburseze, sau să refinanţeze, un credit de două miliarde de dolari pe care l-a luat în 2010 de la banca rusească de stat VTB. În acest an Ucraina are de gând să împrumute aproximativ patru miliarde de dolari de pe pieţele internaţionale şi a desemnat JP Morgan, Morgan Stanley, VTB Capital şi Sberbank drept lead managers pentru posibilele emisiuni de bonduri din acest an.
Sursa: Agerpres
