Miniștrii de Externe ai Alianței Atlantice promit un plan multianual pentru a continua sprijinirea militară a Kievului atât timp cât este nevoie.
”NATO și Ucraina au nevoie una de cealaltă. Nu există o soluție strategică mai bună pentru a garanta securitatea în zona euro-atlantică decât intrarea Ucrainei în Alianță”.
Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a profitat de aderarea oficială de marți a Finlandei, cea de-a treizeci și una țară care a devenit membră a Alianței, pentru a face presiuni asupra membrilor NATO pentru încorporarea Ucrainei în Alianța Atlantică.
„Pentru ca să existe progrese în acest sens, primul lucru este să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca națiune suverană și independentă. De aceea, aliații oferă un nivel de sprijin fără precedent și vor continua să facă acest lucru”, a subliniat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, după ședința Comisiei NATO-Ucraina care a avut loc pentru prima dată în cinci ani după ani de blocaj din partea Ungariei.
În ciuda ulciorului cu apă rece reprezentat de cuvintele lui Stoltenberg pentru dorința de aderare a Kievului, care și-a cerut intrarea în NATO în septembrie anul trecut și a cerut încă o dată o „foaie de parcurs”, Stoltenberg a insistat că „viitorul Ucrainei este în familia euro-atlantică” și a recunoscut că „o Ucraină puternică și independentă este vitală pentru stabilitatea zonei euro-atlantice”.
Din acest motiv, aliații au promis guvernului lui Volodimir Zelenski, cu care speră să se întâlnească la summitul liderilor NATO de la Vilnius (Lituania) din iulie, un plan financiar multianual cu care să continue să ajute Kievul să garanteze „descurajarea și apărarea” țării și să accelereze tranziția echipamentelor din epoca sovietică la altele cu aceleași standarde și inter-operabile cu țările NATO.
„Trebuie să așteptăm și să vedem volumul total al anunțurilor pe care (țările aliate) le vor face, dar sunt destul de optimist că își dau seama de importanța de a oferi sprijin și prin Fondul de asistență NATO și de a avea angajamente pe termen lung. Pentru summitul de la Vilnius sper să am o sumă substanțială de bani, un angajament de sprijin pe mulți ani și un program de angajament pe şi mai mulți ani”, a explicat Stoltenberg.
Intenția norvegianului este de a oferi acestui nou fond de sprijin în jur de 500 de milioane de euro pe an, deși suma va fi precizată în lunile următoare.
Țările aliate au oferit peste 100 de miliarde de euro sub formă de ajutor pentru Ucraina
Norvegianul a reamintit că țările aliate au oferit până acum aproape 150 de miliarde de euro în ajutor acordat Ucrainei, inclusiv 65 de miliarde în ajutor militar. Un „nivel fără precedent” de sprijin pe care îl vor oferi în continuare.
„Nu este loc de mulțumire. Președintele Putin nu și-a schimbat cursul în Ucraina. El crede că Rusia poate supraviețui sprijinului nostru”, dar „întâlnirea noastră de astăzi a evidențiat angajamentul de durată al NATO față de Ucraina”, a adăugat liderul aliat, care a amintit că primele tancuri Leopard au sosit deja în Ucraina împreună cu vehicule de luptă de infanterie și materiale non-letale esențiale pentru supraviețuirea Ucrainei, cum ar fi combustibilul, consumabilele medicale, sistemele mobile de satelit și podurile de pontoane.
Stoltenberg a mulțumit în mod special Germaniei, Țărilor de Jos, Norvegiei și Marii Britanii, dar și partenerilor precum Australia și Japonia pentru contribuțiile lor și este încrezător că și mai multe vor continua să sosească în lunile următoare.
„Este evident că de mult timp a devenit un război de uzură, o bătălie a logisticii. Există o nevoie constantă de mai multe muniții, mai multe provizii, mai multe mijloace pentru diferitele capacități pe care le are Ucraina, și de aceea s-a acordat multă atenție necesității de a le întări, și nu doar cu furnizarea de muniție către Ucraina, ci și în producție”, a explicat el.
NATO, ca și Uniunea Europeană, lucrează de săptămâni întregi cu industria pentru a revizui nevoile de muniție și a reumple arsenalele care au fost golite pe măsură ce războiul s-a prelungit. Acest lucru va presupune o creștere a producției, necesară nu numai pentru refacerea stocurilor, ci și pentru a continua trimiterea de materiale la Kiev, astfel încât acesta să poată lansa operațiuni ofensive care să îi permită să continue recuperarea teritoriului și să elibereze cât mai mult teritoriu ocupat.
„Ucraina are nevoie de cantități semnificative de muniție pentru sistemele sale de artilerie, pentru principalele tancuri de luptă, pentru sistemele sale de apărare antiaeriană și pentru toate sistemele de arme pe care le-au furnizat aliații săi”, a recunoscut Stoltenberg, scrie El Periodico.