‘Dacă geologia se dovedeşte a fi la înălţimea aşteptărilor, estimăm că cel puţin 10 miliarde de dolari vor fi investiţi’, a declarat pentru FT Eduard Stavitski, ministrul ucrainean al energiei, care a condus negocierile cu Shell.

Acordul de împărţire a producţiei, care urmează să fie semnat la Davos, în prezenţa preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi a directorului executiv al Shell, Peter Voser, ar putea deveni de departe cea mai mare pătrundere de către investitori străini în fosta republică sovietică. Este totodată un potenţial pas major în vederea reducerii dependenţei Ucrainei de importurile costisitoare de la Gazprom ale celui mai mare client străin al monopolului rus, potrivit FT.

Acordul ar putea ajuta, de asemenea, la reimpulsionarea eforturilor de a dezvolta gazele neconvenţionale şi de şist în Europa. Acestea au fost afectate de moratorii de mediu în mai multe ţări, din cauza controversatei tehnologii de fracturare hidraulică utilizată la exploatarea gazului de şist, precum şi scăderii estimărilor rezervelor.

Ucraina, despre care se estimează că deţine rezerve de gaze de şist situate pe locul trei în Europa, speră să deschidă în Europa calea repetării boom-ului în materie de gaze de şist, înregistrat în America de Nord, care a transformat SUA, în ultimul deceniu, din importator net în potenţial exportator de gaze.

Shell a refuzat să comenteze înainte de semnare, dar a confirmat că acordul de împărţire a producţiei a fost aprobat de guvernul Ucrainei. ‘Următorul pas este ca el să fie semnat de către părţile relevante’, a declarat compania.

Jorge Zukoski, preşedintele Camerei de Comerţ Americane din Ucraina, a numit acordul ‘o schimbare de paradigmă pentru Ucraina, un pas major spre independenţa energetică’.

Shell a câştigat în luna mai 2012 dreptul de a explora gaze de şist şi alte resurse neconvenţionale din câmpul gazeifer vast Yuzivska din estul Ucrainei, care, potrivit unor estimări ar putea deţine 4 trilioane de metri cubi de gaze naturale şi cărbune pat metan. Acordul permite ca explorarea să înceapă în acest an, cu o investiţie iniţială a Shell de 400 milioane dolari.

Unele partide de opoziţie din Ucraina protestează cu privire la riscurile de mediu ale gazului de şist. Dar Ianukovici pare să aibă suficient control asupra guvernului şi Parlamentului pentru a continua demersul, iar perspectiva de a slăbi constrângerea energetică a Rusiei – precum şi de reducere a preţurilor – ispiteşte Ucraina, comentează ziarul britanic.

FT aminteşte că Rusia a întrerupt de două ori, din 2006, gazele către Ucraina, în plină iarnă, ca urmare a unor dispute legate de preţ, provocând întreruperea livrărilor ulterioare către Europa de Vest prin conductele de construcţie sovietică ce trec prin Ucraina.

Stavitski a declarat că acum Kievul se va focaliza pe semnarea unor acorduri de împărţire a producţiei cu doi giganţi energetici din SUA. Chevron a câştigat o a doua licitaţie anul trecut pentru a explora oportunităţi de gaze de şist în vestul Ucrainei, deşi se confruntă cu o opoziţie locală mult mai puternică. Un consorţiu condus de ExxonMobil, care include şi Shell, a fost ales pentru a explora gaze în largul coastei ucrainene a Mării Negre.

Stavitski a sugerat că, dacă aceste proiecte funcţionează aşa cum speră, ele ar putea produce 20 de miliarde de metri cubi pe an, în termen de 10 de ani – dublând actuala producţie de gaz din Ucraina pentru a acoperi complet cererea sa internă de gaze în scădere treptată.

Deşi Ucraina va rămâne dependentă de importurile ruseşti timp de câţiva ani, producţia aşteptată de gaze de şist va întări poziţia sa în renegocierea unui contract de furnizare pe 10 ani cu Gazprom, consideră FT. Kievul spune că Gazprom a stabilit un preţ incorect de mare.

‘Dacă colegii noştri ruşi de la Gazprom nu sunt de acord să scadă preţurile la gaze, ei riscă să-şi piardă clientul cel mai mare’, a subliniat Stavitski.

SURSA: Agerpres