Ucraina, alături de statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), au reacționat la declarațiile ambasadorului Chinei la Paris, care se îndoiește de faptul că fostele republici sovietice ar avea un statut reglementat și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei.
Vineri seară, pe 21 aprilie, ambasadorul Chinei la Paris, Lu Shaye, a fost întrebat dacă ar considera că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, face parte din Ucraina conform dreptului internațional.
„Chiar şi aceste ţări din fosta Uniune Sovietică nu au un statut efectiv, aşa cum spunem noi, în conformitate cu dreptul internaţional, deoarece nu există niciun acord internaţional care să concretizeze statutul lor de ţară suverană”, a răspuns acesta.
„Depinde de modul în care percepeţi această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hruşciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice”, a spus ambasadorul despre Crimeea.
Comentariile lui Lu Shaye au părut să ignore suveranitatea acestor ţări, inclusiv a Rusiei, care s-au recunoscut reciproc în mod oficial după dizolvarea Uniunii Sovietice şi care sunt reprezentate la Naţiunile Unite şi în organizaţiile europene de securitate.
Franța este alături de fostele republici sovietice
Duminică, Franța și-a exprimat „solidaritatea deplină” cu țările afectate, subliniind că acestea și-au dobândit independența „după decenii de opresiune”.
Înaltul reprezentant al UE, Josep Borrell, a catalogat, la rândul său, aceste comentarii ca fiind „inacceptabile” şi că speră că nu reflectă poziţia oficială a Beijingului.
Într-o postare pe Twitter, ambasadorul Ucrainei la Paris, Vadim Omelcenko, a scris: „Nu este loc pentru ambiguitate. Crimeea este Ucraina. Imperiul sovietic nu mai există. Istoria merge mai departe”.
„Este ciudat să auzi o versiune absurdă a „istoriei Crimeei” de la un reprezentant al unei ţări care este scrupuloasă cu privire la istoria sa milenară”, a postat pe Twitter Mihailo Podoliak, consilier prezidenţial ucrainean de rang înalt. „Dacă doriţi să fiţi un jucător politic important, nu preluaţi ca atare propaganda străinilor ruşi”, a îndemnat acesta sarcastic.
Lituania, Estonia și Letonia, scandalizate de declarațiile lui Lu Shaye
Gabrielius Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei, țară care a mai avut un conflict cu China privind Taiwanul, a spus că declarațiile lui Lu Shaye arată de ce țările europene au puțină încredere în capacitatea Beijingului de a juca un rol constructiv în medierea păcii.
„Dacă cineva încă se întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a „intermedia pacea în Ucraina”, iată că un ambasador chinez susţine că Crimeea este rusească şi că graniţele ţărilor noastre nu au nicio bază legală”, a scris acesta pe Twitter, precizând că ambasadorul chinez în Lituania va fi convocat luni pentru a oferi explicaţii.
Ministerul de Externe al Estoniei l-a convocat, de asemenea, pe ambasadorul chinez la Tallninn pentru a clarifica poziția Beijingului cu privire la suveranitatea ţării în care a fost trimis ca reprezentant diplomatic, și a calificat poziția lui Lu Shaye ca fiind „de neînţeles”. Estonia a subliniat faptul că încă din 1994, China a recunoscut acordul numit Memorandumul de la Budapesta, în baza căruia Rusia a acceptat graniţele Ucrainei, iar Kievul a fost de acord să predea armele nucleare din epoca sovietică.
Edgars Rinkēvičs, ministrul de Externe al Letoniei, a spus despre declarațiile ambasadorului chinez sunt „complet inacceptabile”. „Aşteptăm o explicaţie din partea Chinei şi o retractare completă a acestei declaraţii”, a declarat el, precizând că va exista „un răspuns puternic şi unitar” din partea UE la o reuniune a miniştrilor europeni de externe care va avea loc luni la Bruxelles.
Emmanuel Macron nu mai are încredere în China
Declarațiile lui Lu Shaye zdruncină încrederea pe care președintele francez Emmanuel Macron a avut-o în China în vederea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, relatează The Guardian. În cadrul unui interviu dat după întoarcerea dintr-o vizită în China, liderul de la Paris a stârnit propria controversă spunând că Europa nu trebuie să fie vasala SUA şi nu trebuie să urmeze politica americană sau chineză în privinţa Taiwanului, fiind de preferat să aibă autonomie strategică.