Update: Ambasadorul ucrainean la Londra a ținut să-și clarifice poziția referitoare la o posibilă renunţare la candidatura ţării sale la NATO, relatează Reuters. Întrebat dacă Ucraina ar putea sau nu să-şi „reconsidere” ambiţiile de a se alătura NATO, ambasadorul Vadim Pristaiko a declarat pentru BBC, în engleză: „Nu, nu şi mă bucur foarte mult că am această ocazie de a-mi clarifica poziţia”.
El a afirmat că relatarea anterioară a BBC a fost rezultatul unei neînţelegeri. „Nu suntem membri ai NATO în prezent şi pentru a evita un război suntem gata să facem multe concesii şi asta facem în convorbirile cu ruşii”, a spus Pristaiko. „Nu are nimic de-a face cu NATO, (angajamentul faţă de) care este înscris în Constituţie”.
Întrebat din nou dacă Ucraina îşi schimbă poziţia privind candidatura la NATO, acesta a răspuns: „Nu”, a mai consemnat Reuters.
Declarațiile făcute de Ambasadorul ucrainean la Londra
Știrea inițială: Ucraina ar fi dispusă să renunțe la aspirațiile privind apartenența la NATO dacă asta ar preveni un eventual război cu Rusia. Acest mesaj îi aparține ambasadorului ucrainean în Marea Britanie. El a făcut declarația la postul de radio BBC.
Comentariul său vine într-un moment în care trupe și tehnică de luptă rusești sunt masate la frontierele din est, sud și nord ale țării vecine. Ambasadorul Vadym Prystaiko a declarat pentru BBC că Ucraina este dispusă să fie „flexibilă” în ceea ce privește obiectivul său de a adera la alianța militară atlantică, o mișcare despre care președintele rus Vladimir Putin a spus că ar fi un declanșator de război.
Promisiunea făcută Ucrainei
„S-ar putea – mai ales dacă suntem amenințați în acest fel, șantajați de acest lucru și împinși la asta”, a spus Prystaiko, citat când a fost întrebat dacă Kievul și-ar putea schimba poziția privind aderarea la NATO.
Ucraina nu este membră a NATO, dar are o promisiune din 2008 că i se va oferi în cele din urmă posibilitatea de a adera, un pas care ar aduce alianța condusă de SUA la granița cu Rusia.
Pe acest fond de tensiune maximă, președintele Joe Biden a discutat dumunică, telefonic, cu omologul său de la Kiev și l-a asigurat din nou de tot sprijinul. În paralel, în Rusia, continuă marșul trupelor către frontierele cu Ucraina, unele companii aeriene au anulat zborurile către și dinspre aeroporturile ucrainene. Oficialii americani susțin insistent că Moscova e gata să lanseze o ofensivă în zilele următoare.
Lumea ar trebui să fie pregătită pentru Rusia
Jake Sullivan, consilier pe probleme de securitate națională al SUA a susținut că lumea ar trebui să fie pregătită pentru Rusia, care caută să pună în scenă un pretext și apoi să lanseze o acțiune militară. „Timpul e potrivit și o invazie ar putea începe, o acțiune militară a Rusiei în Ucraina ar putea începe oricând”, a comentat el.
În acest moment, Rusia a mobilizat aproape 140.000 de militari în trei mari teatre de operații. La est de Ucraina și de regiunile controlate de separatiști sunt 100.000 de soldați, 700 de tancuri și lansatoare de rachete balistice.
În sud, în Crimeea anexata în 2014, Rusia a adus mii de soldați și tehnică militară, pe lângă trupele aflate deja, de decenii, în baza militară din Sevastopol. La nord, Rusia a adus în Belarus peste 30.000 de militari, trupele speciale Spetsnaz, avioane de vânătoare și sistemele de rachete Iskander, oficial pentru exerciții militare comune cu Minskul.
Vor urma sancțiuni dure, dacă suveranitatea Ucrainei va fi încălcată
„Modul în care și-au mobilizat trupele, felul în care au manevrat lucrurile, toate astea ne arată că există posibilitatea unei acțiuni militare majore, cât de curând”, a spus Jake Sullivan.
Unul dintre scenariile vehiculate tot mai des în Vest este un atac regizat în regiunile separatiste, în zonele cu populație rusofonă. Rusia ar urma sa dea vina pe unitățile ucrainene, apoi ar declanșa o ofensivă terestră dinspre nord, cu scopul de a izola Kievul și a forța o schimbare a regimului.
Jake Sullivan, consilier pe probleme de securitate națională al SUA a vorbit despre sancțiuni, în timp ce ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarințev, a spus că Rusia nu dă doi bani pe sancțiuni.
Occidentalii n-au abandonat speranța că l-ar putea convinge pe Vladimir Putin, pe căi diplomatice, să dea înapoi. Cancelarul german este așteptat, luni, la Kiev, iar marți va merge la Moscova. Duminică, Olaf Scholz a avertizat Moscova că vor urma sancțiuni dure, dacă suveranitatea Ucrainei va fi încălcată.