Mai multe controverse se ridică în contextul în care UDMR a preluat cinci prefecturi: Cluj, Arad, Sălaj, Satu Mare și Covasna, iar pe cea de la Cluj Kelemen Hunor e dispus să o cedeze doar în schimbul celei de la Bihor.

Preluarea prefecturilor de către UDMR reprezintă rezultatul unor negocieri politice, însă figurile care țin frâiele „tratativelor” nu par să ia seama de însemnătatea unor evenimente istorice importante pentru transilvăneni.

Politicienii români cedează prea ușor în fața celor maghiari

Istoricul clujean Mircea Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a confirmat pentru Evenimentul Zilei de Transilvania acest aspect.

“Politicienii români cedează prea ușor în fața celor maghiari”, a subliniat istoricul clujean Mircea Abrudan. „La Cluj, unde maghiarii reprezintă 18% din populație, avem viceprimar maghiar, în timp ce la Carei (Satu Mare), unde 38% sunt români și 51% sunt unguri, atât primarul, cât și viceprimarul sunt unguri”, a evidențiat Mircea Abrudan.

În aceeași situație este și Miercurea-Ciuc (Harghita) – primarul și viceprimarul sunt maghiari, în timp ce 79% din populație este maghiară, iar minoritatea este reprezentată de români (17%).

Nu totul este negociabil

Negocierea politică face parte din jocul și din viața politică românească și europeană, însă politicienii ar trebui să înțeleagă faptul că există funcții și demnități publice în statul român care nu pot sau nu ar trebui să poată fi tranzacționate și distribuite după un simplu algoritm matematic, mai este de părere Mircea Abrudan.

“Politicienii români ar trebui să știe, iar cei maghiari să înțeleagă, că nu totul este negociabil, că nu totul se poate negocia. (…) Este trist că președintele PNL a uitat acest aspect. Se vede limpede că domnia sa și alții din conducerea PNL n-au învățat nimic din viața și activitatea politică a marelui antecesor Ionel Brătianu”, a afirmat Mircea Abrudan.

Primul prefect maghiar după 1940-1944, la Cluj

La Cluj, organizația județeană UDMR a reușit să-și impună prefectul. Ultimul prefect maghiar din Cluj a activat în 1940-1944, când regiunea se afla sub ocupația maghiară.

„Sunt niște negocieri și o politică pe care UDMR-ul o urmărește din ’90 încoace. Nu văd nimic nou din acest punct de vedere.

Ce este nou ține de mentalul colectiv al oamenilor. Adică la Cluj nu am avut un prefect maghiar, care e reprezentantul Guvernului în teritoriu, din anul 1944 încoace, iar preluarea Prefecturii Cluj de către UDMR e ceva șocant într-o anumită măsură”, a declarat Mircea Abrudan.

Politrucii de la București au negociat la cifre ciolanul

„Sunt convins că politicienii de la București habar n-au de Dictatul de la Viena și ce a însemnat asta pentru românii din Transilvania. Pur și simplu sunt niște politruci ordinari, care au negociat la cifre ciolanul, reprezentat de prefecturi.

Au pus un prefect maghiar la Arad, unde nu cred că sunt 15% maghiari. La Cluj avem și viceprimar, chiar dacă nu era necesar să avem un viceprimar maghiar, reflectând opțiunea de vot aici.

Pe mine, ca istoric român, situația aceasta mă revoltă. Dacă tot clamăm valorile europene, susținem sus și tare toleranța și drepturile minorităților, atunci de ce nu aplicăm, de ce nu măsurăm cu aceeași unitate de măsură și în cazul românilor din Covasna și Harghita?

De ce nu putem, de pildă, să avem la Miercurea-Ciuc sau la Carei viceprimari români? Sau românii din aceste localități și din altele nu merită să se bucure de același tratament ca și maghiarii din Cluj?”, a evidențiat cercetătorul clujean Mircea-Gheorghe Abrudan.

Cultura politică absentează

Vasile Pușcaș, istoric clujean, artizanal al aderării României la NATO și al integrării statului român în Uniunea Europeană, este de părere că atitudinea clasei politice românești se rezumă la cultura politică, “care va să zică că nu există”.

Istoricul Vasile Pușcaș a explicat, în contextul aplicării politicii naționale în plan local, că “perspectiva istorică în acest caz este mai puțin importantă. Ceea ce contează este cea a viitorului, iar de aici trebuie să înțelegem că și în Transilvania, ca și în sud sau în Moldova, este nevoie de înțelegere nu doar în termenii negocierii de la București, ci și în termenii negocierii de la nivel local.”

“Negocierile politice trebuie să țină cont de percepția efectelor de la Tratatul de la Viena, dar acest lucru depinde de cultura politică, “care va să zică că nu există, vorba lui nenea Iancu”. Atitudinea politicienilor din România de atât de joasă calitate se rezumă la acest aspect”, a conchis istoricul Vasile Pușcaș.