Statele UE cer totuşi Bosniei să continue 'reformele socio-economice şi în domeniile statului de drept şi administraţiei publice', iar Comisiei Europene să monitorizeze punerea în aplicare a deciziei din 2009 a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind accesul minorităţilor etnice, precum evreii şi populaţia romă, la înalte demnităţi în stat. În prezent, doar sârbii, bosniacii şi croaţii pot candida pentru aceste funcţii, iar problemă continuă să fie un obstacol pentru planurile europene ale Bosniei, scrie Agerpres.
Potrivit UE, Bosnia a înregistrat totuşi progrese în două domenii-cheie: înfiinţarea unei organism care să negocieze cu Uniunea şi adaptarea acordului din 2008 cu Croaţia, după ce aceasta a devenit membru al blocului comunitar.
'Astăzi este cu adevărat un moment istoric pentru drumul european şi pentru viitorul european al Bosniei-Herţegovina. Este una din veştile cele mai pozitive, în special pentru tineri', a subliniat prim-ministrul Denis Zvizdic.
Bosnia, ţară cu 3,5 milioane de locuitori, este divizată de-a lungul liniilor etnice, după războiul din anii 1990 în care au murit peste 100.000 de oameni.
Calificată în 2003 drept 'candidat potenţial' la aderarea la UE, Bosnia nu a reuşit să obţină acest statut din cauza disputelor politice interetnice care au împiedicat reformele.
Aspiraţiile sale europene au fost impulsionate printr-o iniţiativă comună germano-britanică, lansată anul trecut pentru a încuraja dezvoltarea economică şi reformele în schimbul fondurilor şi al integrării europene.
Iniţiativa a urmat după ani de amânare a reformelor şi după tulburările civile din februarie 2014, alimentate de nemulţumirea populaţiei faţă de inerţia politică, şomajul ridicat, de peste 40%, şi corupţie.
