Noi reguli și provocări pentru industria HoReCa
Industria HoReCa din România se confruntă cu noi provocări, atât din cauza reglementărilor europene care impun schimbări pentru reducerea risipei, cât și a măsurilor fiscale anunțate de Guvern, care ar putea avea un impact semnificativ asupra operatorilor economici.
Regulile stabilite de Uniunea Europeană vor intra în vigoare treptat până în 2030, însă presiunile economice actuale pun deja în dificultate o industrie vulnerabilă.
Reglementări europene privind ambalajele reutilizabile
Începând cu februarie 2027, restaurantele, cafenelele și alte afaceri din sectorul HoReCa vor fi obligate să permită clienților să aducă recipiente proprii pentru mâncare și băuturi cumpărate la pachet. Această măsură, publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, are ca scop reducerea risipei de ambalaje.
Până în 2028, operatorii din HoReCa vor trebui să ofere opțiunea vânzării produselor în ambalaje reutilizabile, fără ca acestea să fie mai scumpe decât cele vândute în ambalaje de unică folosință.
Începând din 2030, cel puțin 10% din produsele comercializate de firmele din sector vor trebui să fie disponibile în ambalaje reutilizabile. În plus, statele membre UE au libertatea de a stabili ținte mai ambițioase, dacă doresc să depășească acest prag minim.
Aceste măsuri necesită o reorganizare a modului în care restaurantele și cafenelele își desfășoară activitatea, incluzând crearea unor sisteme logistice care să faciliteze utilizarea recipientelor reutilizabile și să asigure respectarea reglementărilor.
Impactul măsurilor fiscale anunțate de Guvern
Pe lângă adaptarea la noile reglementări europene, industria HoReCa din România este afectată de măsurile fiscale introduse recent de Guvern, care, potrivit Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), riscă să destabilizeze întregul sector.
Printre cele mai controversate măsuri se numără:
- Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi: Până în 2025, acest prag va fi redus la 250.000 de euro, iar în 2026 la 100.000 de euro.
- Creșterea impozitului pe dividende: Impozitul va crește la 10%, ceea ce va afecta semnificativ veniturile antreprenorilor din sector.
- Majorarea salariului minim pe economie: Reprezentanții HoReCa consideră că această măsură este greu de susținut financiar de către majoritatea operatorilor economici.
Răzvan Baltă, reprezentant al FPIOR, a declarat că diminuarea pragului pentru microîntreprinderi și creșterea salariului minim vor duce la închiderea a jumătate dintre afacerile din industrie. El a criticat lipsa unor măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, afirmând că măsurile fiscale sunt un exemplu de gestionare defectuoasă.
„Jumătate se vor închide! Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi şi creșterea impozitului pe dividende sunt ilegale şi vor afecta grav toată economia”, avertizează Răzvan Baltă.
Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR, a adăugat că mediul de afaceri este ignorat de decenii, iar măsurile de austeritate luate fără consultare creează incertitudine și instabilitate economică. În opinia sa, fără predictibilitate financiară, industria HoReCa riscă să intre în colaps.
„Am fost traşi pe sfoară, din nou. Ni s-a promis că nu se vor mări taxele pentru IMM. Fără predictibilitate financiară, nu putem decât să ne aşteptăm la un colaps în rândul IMM-urilor. Mediul de afaceri, cel care susţine financiar funcţionarea ţării şi pe banii cărora se joacă guvernanţii de 30 de ani, are dreptul să ştie, astăzi, în ce situaţie se află ţara.
Pentru ce se iau măsuri de austeritate la doar câteva luni după ce s-au mărit salariile? De 30 de ani, România este condusă de oameni care nu ştiu business, în timp ce mediul de afaceri este ignorat. Dovada că se iau măsuri de colaps, deci intră în colaps. Ca orice afacere prost gestionată”, a transmis și Călin Cozma, preşedinte executiv FPIOR.
Patronii din industria HoReCa sunt nevoiți să facă față unei duble provocări: adaptarea la noile reglementări europene și gestionarea efectelor măsurilor fiscale interne. Dacă pe termen lung schimbările din legislația UE pot contribui la sustenabilitate, măsurile fiscale pe termen scurt pot avea efecte devastatoare pentru afacerile mici și mijlocii.
FPIOR solicită Guvernului să revină asupra unor decizii recente, cum ar fi majorarea salariului minim și creșterea impozitelor, și să introducă măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului. Reprezentanții industriei consideră că o colaborare mai strânsă între mediul de afaceri și autorități ar putea preveni efectele negative asupra economiei.
