România a aprobat utilizarea unor pesticide interzise în UE, care afectează populațiile de albine
România sfidează Uniunea Europeană! Țara noastră a început anul 2025 încălcând în mod evident legislația blocului comunitar, prin aprobarea unor noi derogări de urgență pentru utilizarea pesticidelor interzise care afectează grav populațiile de albine.
Aceste decizii vin în contradicție directă cu o hotărâre judecătorească ce stipulează că astfel de derogări sunt ilegale, relatează joi publicația Politico.
Ministerul Agriculturii din România a aprobat utilizarea insecticidului Cruiser 350 FS, un neonicotinoid interzis în Uniunea Europeană din cauza impactului său devastator asupra polenizatorilor. Decizia contravine direct hotărârii istorice din ianuarie 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care interzice acordarea unor astfel de derogări.
Această mișcare scoate la iveală un conflict tot mai pronunțat între București și autoritățile europene în ceea ce privește respectarea normelor de mediu, mai notează Politico.
Țara noastră a autorizat folosirea Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, alături de alte substanțe chimice interzise, justificând decizia prin infestările grave cu dăunători și presiunile economice. Această sfidare pune sub semnul întrebării modul în care România interpretează legislația UE și subliniază provocările întâmpinate de Comisia Europeană în aplicarea propriilor reguli.
Fermierii din România se confruntă cu amenințări semnificative din partea dăunătorilor de sol
Sectorul cultivării florii-soarelui din România, unul dintre cele mai importante din Europa, reprezintă o componentă esențială a economiei agricole naționale. În regiunile de sud și sud-est ale țării, unde floarea-soarelui și porumbul domină peisajul agricol, fermierii se confruntă cu amenințări semnificative din partea dăunătorilor de sol, precum gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.).
Acești dăunători pot provoca pierderi masive în stadiile incipiente ale culturilor, forțând reînsămânțări costisitoare și reducând semnificativ randamentele în zonele de monocultură.
În acest context, agricultorii avertizează că, în lipsa tratamentelor cu neonicotinoide, culturile ar putea fi complet compromise în anumite regiuni.
Cum a argumentat Ministerul Agriculturii
Ministerul Agriculturii a justificat recent decizia de a aproba utilizarea Cruiser 350 FS, explicând că semințele tratate vor fi destinate exclusiv zonelor cu infestări severe și că se vor impune controale stricte pentru a limita impactul asupra mediului.
Totuși, neonicotinoidele, cunoscute și sub denumirea de „neonice,” sunt asociate pe scară largă cu efecte nocive asupra insectelor polenizatoare. Numeroase studii au demonstrat legătura dintre utilizarea acestora și declinul populațiilor de albine, precum și pierderea biodiversității în general. Din acest motiv, Uniunea Europeană a interzis utilizarea Cruiser 350 FS și a altor substanțe similare în 2018.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2023 a avut ca scop eliminarea posibilităților de derogare care permiteau statelor membre, inclusiv României, să ocolească aceste restricții. Țări precum Franța și Belgia, care se numărau printre cei mai mari utilizatori de neonicotinoide, s-au conformat rapid noilor reglementări. Cu toate acestea, România a continuat să aprobe utilizarea de urgență a acestor substanțe în 2023, 2024 și acum în 2025, sfidând astfel normele europene, precizează Politico.
Cum a răspuns Comisia Europeană
Comisia Europeană a declarat pentru sursa citată că nu a primit încă o notificare oficială referitoare la recentele derogări acordate de România pentru utilizarea neonicotinoidelor. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a confirmat că subiectul este în prezent dezbătut în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje.
Acest comitet, coordonat de Comisie, reunește reprezentanți ai ministerelor naționale și oferă consultanță privind implementarea politicilor europene.
Eva Hrncirova a reafirmat angajamentul Comisiei Europene de a colabora îndeaproape cu România pentru a aborda această situație. Cu toate acestea, ea nu a oferit detalii suplimentare despre posibilitatea lansării unei proceduri de infringement împotriva României, în cazul în care țara nu respectă reglementările comunitare.
Apicultorii români se confruntă cu pierderi semnificative de albine
Apicultorii din România se numără printre cei mai vocali opozanți ai utilizării neonicotinoidelor, adresând apeluri repetate către autoritățile europene pentru a interveni. Aceștia avertizează că utilizarea continuă a acestor pesticide interzise pune în pericol existența multor exploatații apicole, împingându-le spre colaps.
Pierderile masive de colonii de albine fac ca eforturile de refacere să devină tot mai inutile, deoarece anii de expunere la neonicotinoide au slăbit atât de mult stupinele încât acestea nu mai pot să se regenereze. Pe lângă impactul economic sever, apicultorii atrag atenția asupra pericolului diminuării populațiilor de polenizatori, care amenință întregi ecosisteme și pune în pericol securitatea alimentară.
În ciuda acestor avertismente, Ministerul Agriculturii din România argumentează că nu există soluții alternative viabile pentru a proteja culturile agricole în fața amenințărilor tot mai mari cauzate de dăunători. De asemenea, instituția invocă presiunile economice amplificate de războiul din Ucraina, precum și provocările tot mai accentuate generate de schimbările climatice, ca justificare pentru utilizarea neonicotinoidelor.
Sfidarea României vine pe fondul instabilității politice
Sfidarea României are loc și într-un context de instabilitate politică, notează Politico. Recent, țara a trecut printr-o perioadă de tulburări politice, după ce Călin Georgescu, candidatul de extremă dreapta, care a fost susținut pe o platformă naționalistă și anti-UE, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatele au fost ulterior anulate, pe fondul acuzațiilor de interferență din partea Rusiei.
Reticența Bruxelles-ului de a acționa se datorează parțial teama de a înstrăina țările membre din Europa de Est, care devin tot mai rezistente la obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene. Această situație reflectă o tensiune crescândă între realitățile economice și presiunea UE pentru implementarea unor politici mai ecologice, în special în regiunile care depind într-o măsură semnificativă de agricultură, mai precizează sursa citată.
Criticii susțin că inacțiunea Bruxelles-ului transmite un mesaj țărilor membre, și anume că prioritățile economice pot prevala asupra legislației de mediu. „Aceasta creează un precedent periculos”, a afirmat Martin Dermine de la PAN Europe, un ONG care luptă împotriva utilizării pesticidelor. Dacă Bucureștiul va rămâne nepedepsit, a adăugat el, ar putea apărea un efect de domino de sfidare în întregul bloc, punând în pericol credibilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește respectarea angajamentelor sale de mediu.
