Miniștrii de Finanțe din UE, acord privind noile reguli fiscale
Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au încheiat negocierile intense pe tema rigoarei fiscale, ajungând la un acord cu privire la noile reguli fiscale.
Acestea vor avea ca obiectiv menținerea sub control a datoriei și evaluarea capacității blocului comunitar de a investi în sectoare cheie, precum apărarea, în anii următori, conform informațiilor transmise de AP, Reuters și Bloomberg.
Miercuri, pe 20 decembrie, cele 27 de state au aprobat în unanimitate acordul. Astfel, au pus capăt negocierilor care au început înaintea pandemiei.
Obiectivele din Pactul de Stabilitate și Creștere rămân neschimbate: guvernele trebuie să mențină deficitele bugetare sub 3% din PIB și să limiteze datoria publică sub 60% din PIB. Totuși, statele membre ale Uniunii Europene câștigă mai multă independență în ceea ce privește modul în care își ating obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor și principalele reforme și investiții pe care le implementează.
Acordul aduce în discuție o mai mare flexibilitate pentru ajustările fiscale. În același timp, Berlinul a impus cu succes unele garanții pentru a asigura reducerea comună a datoriei și constituirea de rezerve (buffers) pentru a absorbi eventuale șocuri viitoare.
Revizuirea are scopul de a acorda capitalelor un rol mai semnificativ în gestionarea finanțelor publice, în paralel cu îmbunătățirea sistemului de sancțiuni atunci când limitele sunt depășite.
„Regulile fiscale sunt mai realiste, ele răspund realităţii post-pandemie şi încorporează de asemenea lecţiile învăţate de pe urma marilor crize financiare”, a declarat ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino.
Bruno le Marie, ministrul francez de Finanțe, a declarat, la rândul său:
„Aceste reguli vor garanta stabilitatea financiară şi soliditatea finanţelor publice peste tot în Europa, în următorii ani. Pentru prima dată în 30 de ani, acest pact de stabilitate recunoaşte importanţa investiţiilor şi a reformelor structurale”.
Datoriile publice au atins cote record în timpul pandemiei
Reformele sunt implementate într-un context în care datoriile publice au atins cote record ca urmare a cheltuielilor masive efectuate în timpul pandemiei. În același timp, blocul comunitar trebuie să aloce resurse suplimentare pentru atingerea obiectivelor în domeniile climatic, industrial și al securității.
Noul cadru legal privind regulile fiscale impune un nivel minim pentru reducerea deficitului și a datoriei, așa cum a solicitat Germania. Cu toate acestea, în general, regulile sunt mai flexibile decât cadrul legal anterior. Iar în opinia analiștilor, acest lucru reprezintă o victorie pentru statele din sud, sub conducerea Franței.
Noul set de reguli va institui un ritm gradual, dar constant, pentru reducerea deficitului și datoriei în intervalul 2025-2032, cu posibilitatea unei perioade mai extinse în cazul în care o țară implementează reforme și investiții în sectoarele prioritizate de Uniunea Europeană.
Italia, susținând că reformele și investițiile deja convenite conform planului de redresare post-pandemie al Uniunii Europene ar trebui să fie adecvate pentru a justifica extinderea pe o perioadă de șapte ani, a obținut ceea ce și-a propus.
„Considerăm pozitivă acceptarea solicitării noastre iniţiale pentru extinderea automată a planului legat de investiţiile din PNNR„, a afirmat ministrul italian de Finanţe, Giancarlo Giorgetti.
Franța, la rândul său, a obținut o concesie: plățile dobânzilor vor fi excluse din eforturile de reducere a deficitului până în 2027 pentru statele cu un deficit bugetar care depășește 3% din PIB. Aceasta oferă Parisului un spațiu de manevră pentru a realiza investiții.
Plafonul pentru deficitul bugetar rămâne 3% din PIB
Plafonul pentru deficitul bugetar rămâne neschimbat la 3% din PIB. Noul set de reguli introduce conceptul de „protejare a rezilienței deficitului”, reprezentând o marjă situată dincolo de limita de deficit a Uniunii Europene de 3% din PIB. Această marjă va fi utilizată pentru planificarea cheltuielilor, oferind guvernelor spațiu de manevră în situații neașteptate, fără a depăși limita de 3% din PIB. Cuantumul acestei marje va fi de 1,5% din PIB.
Deficitul de 1,5% din PIB devine noua țintă generală pentru statele membre ale Uniunii Europene, înlocuind conceptul anterior de „obiectiv pe termen mediu” (MTO) pe care țările erau obligate să-l urmărească. În cazul multor state, acest obiectiv consta într-un deficit structural de 0,5% din PIB. Astfel, decizia de a impune acum nivelul de 1,5% din PIB oferă un spațiu fiscal suplimentar.
În situația în care deficitul depășește 3% din PIB, se implementează procedura de deficit excesiv (EDP). Anual, este necesar să se reducă deficitul cu 0,5% din PIB. După ce deficitul revine sub 3% din PIB, se impune o scădere anuală de 0,4% din PIB în următorii patru ani sau de 0,25% din PIB în următorii șapte ani, în cazul în care sunt adoptate reforme și investiții, până când se atinge un deficit de 1,5% din PIB.
Acordul va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2024
Acordul, programat să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, marchează a patra revizuire a regulilor fiscale cunoscute oficial sub denumirea de Pactul de Stabilitate și Creștere. Scopul acestor revizuiri este de a consolida valoarea euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale.
Statele cu un procent al datoriei raportat la PIB de peste 90% vor fi obligate să își reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an. În cazul țărilor cu un procent al datoriei în intervalul cuprins între 60% și 90%, reducerea va fi de 0,5% pe an.
