Uniunea Europeană a convenit miercuri să aplice Rusiei o nouă rundă de sancțiuni. Acestea vizează în premieră companii din China suspectate că ar fi ajutat Kremlinul să facă rost de produse interzise.
Un nou pachet de sancțiuni aprobat de UE împotriva Rusiei
Sancțiunile se concentrează în mare măsură pe combaterea eludării și vizează firme din întreaga lume acuzate că furnizează Rusiei tehnologie avansată și bunuri militare fabricate în Uniunea Europeană, în special componente pentru drone.
Au fost vizate, de asemenea, companii din Turcia și Coreea de Nord, printre alte țări. Aproape 200 de persoane și entități, majoritatea din Rusia, au fost adăugate pe lista neagră, care conține în prezent peste 2.000 de nume.
Pachetul nu include însă nicio persoană care ar fi fost implicată în moartea lui Aleksei Navalnîi, cel mai proeminent critic al președintelui Vladimir Putin. Nu au fost incluse nici restricții mai stricte privind aluminiul, deoarece subiectul rămâne controversat, transmite Euronews.
Detaliile exacte privind aceste sancțiuni vor fi disponibile după publicarea în jurnalul oficial al UE, care se așteaptă să aibă loc în cursul acestei săptămâni.
„Trebuie să continuăm să deteriorăm mașina de război a lui Putin”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Companii din China sunt vizate în premieră de UE
Blocul comunitar a încercat anterior să sancționeze o mână de firme cu sediul în China continentală, dar plângerile oficialilor de la Beijing și rezervele unor state membre au împiedicat această acțiune. Legăturile din ce în ce mai strânse dintre Rusia și China i-au împins în cele din urmă pe diplomații de la Bruxelles să facă o a doua încercare.
Comerțul dintre Rusia și China a atins un nivel record de peste 240 de miliarde de dolari (213 miliarde de euro) în 2023, potrivit cifrelor vamale ale guvernului chinez. Cifra depășește cu ușurință obiectivul de 200 de miliarde de dolari stabilit de cele două țări.
Noua serie de sancțiuni ale UE, al 13-lea pachet din februarie 2022, vizează, de asemenea, instituțiile gestionate de Rusia care reeducă copii răpiți din Ucraina. Presupusele răpiri au declanșat un mandat de arestare împotriva președintelui Vladimir Putin de către Curtea Penală Internațională, care tratează această acuzație ca pe o crimă de război.
Aprobarea pachetului a fost programată în mod deliberat pentru a coincide cu cea de-a doua aniversare a războiului din Ucraina. Procesul a fost încetinit de Ungaria, care este hotărâtă să împiedice orice restricții care implică Rosatom, gigantul nuclear rusesc.
Rosatom este principalul contractor în extinderea centralei nucleare de la Paks, care furnizează peste 50% din energia electrică din Ungaria.
Noul pachet se concentrează pe reprimarea evitării sancțiunilor
În pofida micului obstacol, sancțiunile au fost aprobate cu trei zile înainte de termenul simbolic autoimpus pentru a marca doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, spre deosebire de anul trecut, când blocul aproape că a ratat această bornă.
Cel mai recent pachet se concentrează aproape în întregime pe reprimarea evitării sancțiunilor, un fenomen omniprezent care a fost comparat cu Whac-A-Mole: de îndată ce o portiță este închisă, apare alta.
China, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Kârgâzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Serbia și Armenia se află de luni de zile în vizorul UE, trimisul special David O’Sullivan călătorind cu avionul de la o țară la alta în încercarea de a convinge aceste guverne să facă mai mult.
„Cred că trebuie să fim realiști”, a declarat O’Sullivan pentru Euronews în decembrie. „Întotdeauna va exista un grad de eludare. Se pot face mulți bani”.