Miniştrii europeni de externe vor încerca să convină luni la Bruxelles asupra unei strategii pentru a gestiona problema tinerilor musulmani care pleacă să lupte în zonele de conflict din Orientul Mijlociu ori se întorc de acolo în Europa radicalizaţi.

Printre iniţiativele ce ar putea fi discutate în mod prioritar la o altă reuniune programată pe 29-30 ianuarie se numără măsuri de combatere a traficului cu arme, îmbunătăţirea accesului la datele pasagerilor companiilor aeriene, măsuri de prevenire a plecărilor cetăţenilor europeni care ar putea deveni combatanţi în zonele de conflict sau împiedicarea diseminării ideilor islamiste radicale pe internet ce pot influenţa cetăţenii europeni să comită acţiuni violente în spaţiul comunitar.

Şefii diplomaţiilor vor examina de asemenea şi o iniţiativă ce prevede posibilitatea de reţinere a cărţilor de identitate şi a documentelor de călătorie în cazul cetăţenilor europeni suspectaţi că ar intenţiona să se alăture combatanţilor din Siria sau Irak ori pot reprezenta un pericol public, iniţiativă sprijinită de Comisia Europeană.

De asemenea, regulile care stau la baza spaţiului de liberă circulaţie Schengen ar putea fi consolidate pentru ca ofiţerii punctelor vamale de la frontierele externe ale acestei zone să desfăşura conduce controale sistematice în cazul cetăţenilor din statele membre UE pentru a identifica posibilii militanţi jihadişti.

După discutarea acestor propuneri la nivelul miniştrilor de externe, şefii de stat şi de guvern din statele UE le vor aborda la rândul lor în cadrul summitului ce se va desfăşura pe 12-13 februarie la Bruxelles, fiind posibil ca atunci să se ia unele decizii concrete. Totuşi, Comisia Europeană a avertizat că nu are în vedere elaborarea unei noi legislaţii privind securitatea în spaţiul comunitar.

'Uniunea Europeană caută să reducă riscurile pe care le implică terorismul din Siria şi Irak', a declarat sub acoperirea anonimatului un diplomat european.

Şi Anthony Dworkin, expert în drepturile omului în cadrul European Council on Foreign Relations din Londra, consideră că oficialii europeni doresc mai degrabă să amelioreze coordonarea între state şi între instituţiile însărcinate cu combaterea terorismului decât să elaboreze o nouă legislaţie. 'Apelurile tot mai numeroase de extindere a puterilor pentru combaterea terorismului par motivate mai ales de dorinţa politică de a fi văzuţi acţionând. Însă măsurile adoptate în grabă riscă să conducă la decizii excesive şi s-ar putea dovedi mai puţin eficiente decât în cazul îmbunătăţirii coordonării şi aplicării procedurilor existente', conchide analistul citat.AGERPRES