Tratatul privind Carta energiei din 1998 permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care le afectează investițiile, un sistem conceput inițial pentru a sprijini investițiile în acest sector.

Însă, în ultimii ani, a fost folosit pentru a contesta politicile climatice care impun închiderea proiectelor de combustibili fosili, ceea ce a stârnit îngrijorarea că tratatul subminează eforturile de combatere a încălzirii globale, scrie Reuters.

Comisia Europeană a declarat că o ieșire coordonată a UE din tratat pare „inevitabilă”, după ce țări membre, printre care Franța, Germania, Olanda, Polonia și Spania, au anunțat individual că intenționează să renunțe la tratat.

Sunt țări care ar prefera să rămână

Cu toate acestea, câteva țări, printre care Cipru, Ungaria și Slovacia, au semnalat că ar putea prefera să rămână într-o versiune actualizată a acordului, lăsând Bruxelles-ul în căutarea unei soluții care să îi liniștească pe toți membrii săi.

O nouă propunere, pe care diplomații din țările UE o vor discuta în această săptămână, prevede că cele 27 de țări ale UE ar trebui să convină să părăsească împreună tratatul, dar, în același timp, să permită unor țări UE să rămână într-o versiune modernizată a tratatului.

Acest lucru ar oferi țărilor UE și legislatorilor care sunt în favoarea ieșirii „asigurări că va avea loc o retragere rapidă și timpurie a UE”, se arată în propunerea consultată de Reuters.

Tratatul conține o clauză de caducitate

De asemenea, ar putea debloca o actualizare planificată a tratatului – care a avut ca scop să abordeze unele dintre preocupările legate de climă, dar care a avut o primire mixtă din partea țărilor UE și a fost criticată de militanți – și apoi ar permite unor țări UE să rămână în tratatul modernizat, se arată în document.

Decizia celor aproximativ 50 de semnatari ai tratatului de a aproba modernizarea a fost suspendată în timp ce țările UE dezbat următoarea mișcare.

În forma sa actuală, tratatul nereformat conține o „clauză de caducitate” care ar proteja investițiile în combustibili fosili existente în Europa timp de 20 de ani, chiar și după ce UE va părăsi Uniunea.

UE susține că acest lucru subminează obiectivele sale privind schimbările climatice. Versiunea reformată ar permite UE să scurteze această protecție, dar aceasta ar fi tot de 10 ani.

Propunerea a fost elaborată de Suedia, care deține președinția rotativă a UE și prezidează negocierile între țările UE. În cazul în care va obține sprijinul țărilor, Bruxelles-ul ar urma să elaboreze texte juridice pentru a proceda la ieșirea din UE.