Miniştrii de Interne din statele UE au analizat joi această chestiune, la cererea mai multor ţări, printre care Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Olanda.
Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a prezentat un raport în care subliniază că numărul cererilor de azil primite de statele UE din partea cetăţenilor proveniţi din statele Balcanilor Occidentali a crescut cu 75% în ultimele luni. Dar puţini dintre aceştia primesc statutul de refugiaţi. "A sosit momentul ca Balcanii să ia problema în serios, pentru ca să nu se pună sub semnul întrebării regimul liberalizării vizelor", atenţionează comisarul european.
Consiliul şi Parlamentul European examinează posibilitatea formulării unei clauze care să permită reintroducerea obligativităţii vizelor temporar şi în cazuri excepţionale. Statele membre doresc să folosească această clauză ‘ca mijloc de presiune şi descurajare şi speră că nu vor fi nevoite să o pună efectiv în aplicare’, afirmă sursele citate de EFE.
Cecilia Malmström a mai declarat că problema numeroaselor cereri de azil va fi abordată la o reuniune ministerială ce va avea loc pe 5 şi 6 noiembrie la Tirana (Albania), la care vor participa ţările din Balcanii de Vest, Comisia Europeană şi preşedinţia cipriotă a UE. La această întâlnire, se va solicita respectivelor state din Balcani să informeze UE cu privire la măsurile pe care le aplică pentru combaterea abuzurilor şi le va cere să-şi intensifice cooperarea cu Bruxellesul în această problemă.
Liberalizarea regimului de vize pentru Macedonia, Serbia şi Muntenegru a fost adoptată în luna decembrie 2009, pentru Albania şi Bosnia-Herţegovina în luna noiembrie 2010, iar cu Kosovo încă se poartă negocieri.
