Întrebaţi despre posibilitatea solidarităţii europene în contextul pandemiei de coronavirus, eurodeputaţi români din cele mai mari trei grupuri ale PE au răspuns că aceasta este necesară, dar că nu trebuie să se facă în detrimentul statelor aderate mai târziu. În plus, UE ar trebui să dezvolte mecanisme de răspuns pentru evenimente atipice, cum este şi actuala pandemie, cred unii dintre participanţii la conferinţa „EU’re here to stay: Solidaritatea Europeana în Acţiune”.

„În loc să avem o mare criză europeană am avut 27. Şi acesta este un lucru pe care cetăţeanul european nu-l poate înţelege uşor. Acest lucru se poate rezolva doar atunci când privim aceste evenimente cu probabilitate mică dar cu impact mare ca parte din viaţă noastră. Aceste lebede negre nu sunt evenimente care nu se întâmplă. Trebuie să fii pregătit în mod serios pentru ele”, a spus Nicu Ştefănuţă, eurodeputat în grupul Renew Europe.

Este posibil un moment Schuman

„Unele le-am dezvoltat deja în 2008, însă vedem că provocările pe care le avem în viitor nu sunt neapărat cele clasice – vedem epidemii, putem avea situaţii legate de schimbări climatice sau de siguranţă naţională sau care ţin de mediul digital”, a spus Ştefănuţă.

Iuliu Winkler, eurodeputat din grupul Partidului Popular European, a pledat cu tărie pentru un nou „moment Schuman” în Uniunea Europeană.

„Este posibil un moment Schuman în anul 2020 în Uniunea Europeană? Testul concret al acestei posibilităţi (…) va fi cadrul financiar multianual 2021-2027″, a spus eurodeputatul UDMR.

El a precizat însă că trebuie să fie întrunite câteva condiţii pentru a intra în această stare de „moment Schuman”.

„În primul rând tot ceea ce s-a făcut până acum trebuie să fie păstrat, şi mă gândesc aici la statele din centrul şi estul UE şi la un buget de coeziune şi pentru Politica Agricolă Comună îndestulător pentru noi. Dacă facem economii în politicile clasice pentru a da răspunsuri la pandemie şi la criza economică vom fi pe o cale greşită. Deci avem nevoie de un buget pentru relansarea economică care să fie separat şi suplimentar faţă de bugetul Cadrului Financiar Multianual pe 7 ani. Apoi avem nevoie de încă o chestiune foarte importantă şi anume egalitatea între statele din zona euro şi cele care încă nu sunt în zona euro, pentru că va fi vorba despre garanţii şi fonduri care trebuie să parvină în condiţii egale tuturor”, a subliniat Winkler.

Piaţa internă integrată şi integrală

Nu în ultimul rând, el a menţionat şi condiţie care ţine de o afirmaţie recentă a comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. „Dacă vrem să avem piaţa internă integrată şi integrală atunci avem nevoie de Croaţia, Bulgaria şi România în spaţiul Schengen”, a pledat eurodeputatul PPE.

Eurodeputatul din cadrul grupului Renew Europe Dragoş Tudorache susţine că din punctul său de vedere chestiunea solidarităţii între statele UE nu este ceva de dată recentă.

„Nevoia de a reafirma în mod concret solidaritatea europeană e apărută de la criza euro încoace, deci suntem de mai bine de zece ani în această dilemă existenţială a solidarităţii (…). Este vorba de solidaritate în întregirea unor mecanisme la care unele state membre au acces mai mare decât altele – fie că vorbim de Schengen, sau de zona euro. Solidaritatea trebuie să existe în a finaliza integrarea în aceste mecanisme”, a spus Tudorache.

„Cred că acesta este momentul politic în care intrarea României, Bulgariei şi Croaţiei trebuie să se întâmple şi să întregim odată spaţiul Schengen, pentru că avem nevoie de acest lucru. La fel în ceea ce priveşte echivalenţa accesului la mecanisme, instrumente financiare între statele euro şi non-euro. Accesul uşor la aceste instrumente e un element de solidaritate esenţial pe care trebuie să-l vedem în centrul viitoarei construcţii a bugetului multianual al UE”, a mai pledat el.

O serie de decizii esenţiale

Uniunea Europeană va avea de luat în următoare perioadă o serie de decizii esenţiale, care o vor întări sau o vor slăbi, crede la rândul ei eurodeputata PSD Maria Grapini.

„Este clar că UE va ieşi slăbită din această criză. A intrat slăbită în criză, din cauza Brexit. Aşadar avem nevoie de puterea şi curajul liderilor europeni de a lua nişte decizii care să unească, nu să dezbine. Pentru că acum guvernele naţionale, multe dintre ele, se uită la nivel naţional, nu la nivel global”, a spus Grapini, care este membră a grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din PE.

Ea l-a parafrazat în cadrul conferinţei pe fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care spunea că „a fi patriot şi a-ţi iubi ţara ta nu înseamnă a urî celelalte state”.

„UE are de luat nişte decizii extrem de importante, care ne vor dezbina sau uni. Pachetul de mobilitate, Pactul de stabilitate, Politica Agricolă Comună, spaţiul Schengen, dublul standard. Dacă acum îşi schimbă viziunea curajos şi va înţelege ce am spus noi despre Schengen, pachetul de mobilitate sau Pactul de stabilitate, atunci cu siguranţă UE se va întări”, a afirmat Grapini.

Clotilde Armand, eurodeputată în cadrul Renew Europe, spune că clivajul Est-Vest a fost înlocuit cu cel Nord-Sud în răspunsul la criza provocată de pandemie.

„Până acum exista foarte mult acest clivaj Est-Vest. Acum a apărut clivajul Nord-Sud. Mecanismele din spatele pieţei unice nu sunt perfecte. Trebuie să acceptăm asta, mai ales ţările din Nord. Şi nefiind perfecte este normal să existe nişte compensaţii. (…) Este o solidaritate pragmatică de care avem nevoie”, a pledat Armand.