Având la bază acţiunile întreprinse deja în anii anteriori, bugetul de anul viitor al UE va aborda în continuare în mod eficace problema migraţiei, atât în interiorul, cât şi în afara UE. Îmbunătăţirea raportării va spori concentrarea pe rezultatele concrete care vor fi obţinute datorită finanţării alocate de UE. 

"Dorim ca pe baza acestui buget să asigurăm un echilibru corect între respectarea angajamentelor asumate cu privire la programele de importanţă majoră ale UE, pe de o parte, şi abordarea noilor provocări, pe de altă parte, consolidând în acelaşi timp valoarea adaugată a UE. Vrem să ne asigurăm că tot mai mulţi tineri europeni vor avea posibilitatea sa îşi găsească un loc de muncă şi că se vor realiza tot mai multe investiţii concrete. Obţinerea unor rezultate concrete şi producerea unor schimbări de natură să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni reprezintă în continuare motorul care pune în mişcare toate acţiunile UE", a declarat comisarul Günther H. Oettinger, responsabil de buget şi resurse umane. 

Bugetul propus funcţionează în limitele stabilite de Parlamentul European şi de statele membre în cadrul financiar multianual, în ipoteza că imediat după alegerile care vor avea loc în 8 iunie în Regatul Unit va fi adoptată în mod formal de către Consiliu revizuirea intermediară convenită deja a cadrului financiar multianual. În caz contrar, unele dintre cheltuielile suplimentare propuse – cum ar fi restul de 700 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor în perioada 2018-2020 – ar fi puse în pericol, iar Comisia ar trebui probabil să utilizeze fonduri din bugetul alocat agriculturii pentru a plăti sumele suplimentare destinate securităţii şi migraţiei. 

Această propunere va fi dezbătută în comun de către Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene. 

Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), care constituie esenţa Planului Juncker, este susţinut de o garanţie din bugetul UE, la care se adaugă o alocare din capitalul propriu al Băncii Europene de Investiţii. Fondul are rolul de a sprijini crearea de locuri de muncă şi de a impulsiona creşterea printr-o utilizare mai inteligentă a resurselor financiare noi şi a celor existente, în scopul de a se valorifica investiţiile private. Se preconizează deja că va mobiliza 194 de miliarde de euro în investiţii. În 2018, Comisia propune să aloce Fondului de garantare FEIS o sumă suplimentară de două miliarde de euro. 

Fondul structural şi Fondul de investiţii sunt în continuare principalele instrumente de investiţii instituite de UE pentru sprijinirea IMM-urilor şi a acţiunilor întreprinse, în special, în domenii precum cercetarea şi inovarea, transporturile, mediul şi dezvoltarea rurală. Din bugetul UE se va aloca Fondului structural şi Fondului de investiţii suma de 55,4 miliarde de euro pentru regiuni şi pentru statele membre şi o sumă de aproximativ 59, 6 miliarde de euro pentru agricultori şi dezvoltare rurală. 

După un demaraj lent în primii ani, se preconizează ca programele structurale şi de investiţii ale UE pentru perioada 2014-2020 vor atinge viteza de croazieră în 2018, conform angajamentelor convenite de statele membre şi de Parlamentul European. În acest fel s-a ajuns la o creştere de 8,1% a plăţilor totale, comparativ cu bugetul din 2017. 

De asemenea, promovarea dezvoltării durabile va orienta acţiunea bugetului UE în afara Uniunii, care a fost consolidată în mod semnificativ în ceea ce priveşte ţările vecine. Astfel, se estimează că noul Fond european pentru dezvoltare durabilă va atrage fonduri suplimentare, în special din sectorul privat. 

Programul "Erasmus+" vizează punerea în aplicare a obiectivelor de politică ale UE convenite în domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului, prin îmbunătăţirea aptitudinilor şi a competenţelor studenţilor, prin promovarea îmbunătăţirii calităţii în educaţie, în formare şi în instituţiile/organizaţiile pentru tineret şi prin promovarea elaborării de politici. În proiectul de buget pentru 2018 se aloca în acest scop 2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere cu 9,5% comparativ cu bugetul pe 2017. 

Până la sfârşitul anului 2016, aproximativ 1,6 milioane de tineri au beneficiat de acţiunile sprijinite de Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. Această iniţiativa a contribuit la diminuarea ratelor şomajului în rândul tinerilor în majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, având în vedere ca ratele şomajului sunt în continuare mai mari decât cele înregistrate în perioada anterioară crizei financiare, sunt necesare eforturi susţinute şi sprijin din partea UE. În acest scop, ar trebui să se aloce iniţiativei, în perioada 2017-2020, o sumă suplimentară de 1,2 miliarde de euro, din care s-a inclus în proiectul de buget pentru 2018 suma de 233 de milioane de euro, iar în bugetul rectificativ pentru 2017 a fost prevăzută suma de 500 de milioane de euro, care este propusă şi în prezent. 

O altă oportunitate pentru tineri este Corpul european de solidaritate, care oferă posibilitatea de participare la acţiuni de voluntariat, precum şi stagii profesionale sau oferte de locuri de muncă pentru perioade de 2-12 luni, ceea ce va încuraja solidaritatea în comunităţi din Europa. Astăzi, Comisia propune un buget propriu şi un temei juridic pentru Corpul european de solidaritate, în scopul de a permite participarea a 100.000 de europeni până în 2020. Pentru perioada 2018-2020, suma totală alocată acţiunilor Corpului european de solidaritate se va ridica la 342 de milioane de euro, din care 89 de milioane de euro pentru anul 2018. 

Având în vedere ca migraţia şi securitatea rămân priorităţi absolute, Comisia intenţionează să finanţeze în continuare o gamă amplă de acţiuni conexe în cadrul UE, cum ar fi acordarea de asistenţă umanitară, consolidarea sistemului de gestionare a frontierelor externe, sprijinirea celor mai afectate state membre şi multe altele. Cu suma de 4,1 miliarde de euro planificată în proiectul de buget pentru 2018 în domeniul migraţiei şi al securităţii, valoarea totală a finanţării globale alocată de UE pentru migraţie şi securitate ajunge la un nivel fără precedent, de 22 de miliarde de euro în perioada 2015-2018. Proiectul de buget pentru 2018 reflectă faptul că cea mai mare parte din această sumă a fost alocată la începutul perioadei. 

Vor fi disponibile, de asemenea, fonduri suplimentare pentru abordarea la nivel extern a cauzelor profunde ale migraţiei, îndeosebi prin furnizarea de asistenţă pentru ţările terţe care se confruntă cu mari fluxuri de migraţie, precum Libanul şi Iordania. Proiectul de buget include şi angajamentele în favoarea acestei regiuni, asumate la Conferinţa de la Bruxelles din 5 aprilie 2017 privind sprijinirea viitorului Siriei şi al regiunii, în valoare totală de 560 de milioane de euro. 

În domeniul securităţii, fondurile UE se vor concentra pe măsuri preventive de securitate, în special în domeniul criminalităţii grave şi organizate, inclusiv pe consolidarea coordonării şi cooperării dintre autorităţile de asigurare a respectării dreptului naţional, creşterea securităţii frontierelor externe ale UE şi sprijinirea statelor membre în combaterea terorismului şi a criminalităţii cibernetice. 

În plus, Comisia a lansat, în 2017, o aşa-zisă acţiune pregătitoare pentru cercetare în domeniul apărării, finanţată de UE. În total, pentru perioada 2017-2019 a fost înscrisă în buget suma de 90 de milioane de euro pentru finanţarea cercetării colaborative în domeniul tehnologiilor şi produselor inovatoare în materie de apărare.

AGERPRES