UE caută o soluție de etichetare nutriţională
Uniunea Europeană (UE) caută o soluție consensuală de etichetare nutriţională, după ce a respins sistemul Nutri-Score, dezvoltat de oamenii de ştiinţă din Franța, care s-a lovit de opoziţia mai multor state membre, în special de Italia, care vede în acest sistem o ameninţare la adresa industriei agroalimentare şi gastronomiei.
În cadrul strategiei „De la fermă la furculiţă”, Comisia Europeană (CE) trebuia să prezinte o propunere de etichetare armonizată şi obligatorie până la sfârșitul anului trecut pentru a lupta împotriva „alimentelor nesănătoase”, însă această propunere a fost amânată pentru o dată nedeterminată din acest an.
Spre deosebire de alte sisteme, Nutri-Score clasifică produsele alimentare pe bază de culori, de la verde închis la roşu și de la A la E (A este verde închis, E este roșu), alimentele fiind împărțite în două categorii: cele care conțin „nutrienţi buni” (proteine, fibre) şi cele care conțin „nutrienți nesănătoşi” (zahăr, sare, acizi graşi). Pentru 270 de oameni de ştiinţă, care în martie 2021 au lansat un apel în favoarea Nutri-Score, acest sistem este „singurul logo nutriţional din Europa care a făcut obiectul a numeroase studii ştiinţifice care demonstrează eficacitatea, pertinenţa şi utilitatea sa pentru consumatori şi sănătatea publică.”
Inițial, Nutri-Score era considerat favorit pentru a fi extins la toate cele 27 de state membre UE, fiind adoptat la un moment dat de şase state: Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Spania. La scurt timp, însă, s-a lovit de opoziţia vehementă a Italiei, care a reuşit să ralieze la punctul său de vedere şi Cipru, Grecia, Cehia, România şi Ungaria.
„Comisia (Europeană) nu va propune Nutri-Score-ul ca atare pentru a nu pune pe masa discuţiilor ceva care să polarizeze dezbaterile”, a declarat, la finalul lui septembrie 2022, Claire Bury, responsabilă pentru alimentaţia durabilă în cadrul Executivului UE.
În prezent, Bruxelles-ul examinează diferitele sisteme de afişare existente: Nutri-Score-ul, ale cărui linii principale pot în continuare servi ca model de inspiraţie, logo-urile verzi sau negre ale ţărilor scandinave (mai puţin constrângătoare) dar şi sistemul promovat de Italia, Nutrinform Battery, care ţine cont de porţiile potenţial consumate.
Italia se opune sistemului Nutri-Score
În cadrul campaniei sale electorale, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pus piciorul în prag şi a denunţat dispoziţiile „discriminatorii care penalizează sistemul nostru agroalimentar.” Industria alimentară din Italia ar fi afectată, motiv pentru care Guvernul de la Roma se teme de o devalorizare a unor produse emblematice pentru gastronomia sa şi regimul mediteranean (ulei de măsline, miere, parmezanul, jambonul de Parma, pizza).
Potrivit Coldiretti, principala asociaţie profesională din sectorul agricol din Italia, Nutri-Score sfârşeşte prin „excluderea din alimentaţie a alimentelor sănătoase şi naturale care sunt prezente pe masă de secole pentru a privilegia produsele artificiale.” Acest argument a fost preluat şi de câțiva eurodeputaţi, care au sugerat că ar trebui vizate alimentele ultra-procesate şi marketingul lor în loc de produsele locale.
„Excesul de greutate al adolescenţilor nu provine din faptul că mănâncă prea mult camembert”, ironizează eurodeputatul Ircne Tolleret (Renew), citat de agenția de presă AFP.
Propunerea Comisiei Europene (CE) trebuie dezbătută de statele membre din UE, apoi supusă votului eurodeputaţilor, al cărora mandat expiră în 2024.
