UE consideră că Ungaria derapează în privința normelor democratice
În bătălia pe tema normelor democratice, UE împinge Ungaria pe marginea prăpastiei, după care îi oferă o parașută.
La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a făcut cel mai important pas al său de până acum din dorința de a realinia Ungaria la standardele UE vizând statul de drept, propunând retragerea celor 7,5 miliarde euro din fondurile UE destinate acestei țări, notează Lily Bayer într-un articol pentru politico.eu
Și totuși, această cifră frapantă a transmis totodată și următorul mesaj: Dorim să găsim o cale de ieșire.
Deși comisia a recomandat retragerea fondurilor, ea a lăudat totodată Ungaria pentru o serie de reforme și a dat de înțeles că țara ar putea primi banii dcaă întrunește condițiile.. Budapestei i s-a acordat totodată un răgaz de două luni ca să impună reformele necesare, făcând astfel ca societatea civilă să știe că, în prezent, Bruxelles-ul a învățat să nu aibă încredere în premierul Viktor Orbán. La Budpaeta, un organ de presă susținător al lui Orbán a mormăit: “Patria noastră a câștigat bătălia”.
“Ne îndreptăm în direcția corectă“, a declarat duminică, pe Facebook, ministrul justiției, dna Judit Varga. “Conlucrăm ca să ne asigurăm că poporul ungar ar putea primi banii pe care îi merită”.
Abordarea reflectă o realitate europeană. În prezent, puțini politicieni din capitalele UE au chef să se angajeze în niște dispute politice cu unul dintre membri, date fiind războiul Rusiei din Ucraina și criza scumpirilor de pe piață. Or, tocmai aceste țări ar trebui acum să decidă tăierea fondurilor.
“Este clar că războiul reprezintă factorul decisiv în tot ceea ce facem în acest moment”, a declarat un diplomat occidental, el subliniind că “asta ar putea face ca statele membre să se arate mai conciliante”.
În același timp, propriile probleme economice ale Ungariei au silit țara să-și lanseze o campanie “de vrăjeală” prin Europa. Dna Varga și-a petrecut ultimele zile întâlnindu-se cu diverși oficiali europeni la Paris, la Madrid și la Lisabona, ca să ofere asigurări legate de angajamentul Budapestei față de reforme.
Ultimul rezultat va avea repercusiuni ce vor trece dincolo de frontierele Ungariei. Alți eventuali, ‚contravenienți’ în privința statului de drept, precum Polonia și Bulgaria, vor căuta să vadă cât de dur va sili UE Ungaria să treacă la reforme. Iar pe de altă parte, guvernele ‚ascultătoare’ așteaptă cu nerăbdare să vadă dacă Bruxelles-ul își poate respecta angajamentul de a nu permite ca un comportament dictatorial să se infiltreze între frontierele UE.
O durere de cap cât… Orbán
Sub guvernarea lui Orbán, democrația din Ungaria a devenit o tot mai mare durere de cap pentru UE, nemulțumirile fiind de tot felul, de la modul în care sunt alocate contractele publice și până la politizarea justiției și la influența pe care guvernul o are asupra unei bune părți din piața presei.
Oficialii susțin că tratatele UE nu implică și un scenariu potrivit căruia un stat membru ar adopta o tentă autoritară.
În replică, statele UE au elaborat un nou mecanism, care leagă alocarea fondurilor UE de respectarea statului de drept. La începutul acestui an, Comisia Europeană a apelat la acest mecanism împotriva Ungariei, declarându-se îngrijorată de corupție și de felul în care sunt gestionați banii UE.
După luni de negocieri, duminică, Comisia a făcut un pas decisiv, propunând ca Ungariei să îi fie retrase miliarde de euro din fondurile destinate.
Cu toate acestea, într-un document de 52 de pagini publicat duminică, Comisia a menționat totodată și cele 17 inițiative propuse de Ungaria, menite să răspundă îngrijorărilor comisiei. Printre acestea se numără înființarea unei ‘Autorități de Integritate’, care să combată corupția, precum și promisiunea de a limita fondurile în cazul unui singur contractant și de a întări cooperarea țării cu biroul antifraudă al UE.
Comisia s-a angajat ca, până la toamnă, să urmărească progresul Budpastei în privința reformelor promise și să-și prezinte constatările în fața Consiliului UE, care reprezintă toate statele membre și care, în cele din urmă, va decide ce se va mai întâmpla ulterior.
(Ne)fericiți împreună
Pentru unele capitale, prioritatea o constituie păstrarea unității organizației în pofida problemelor de ordin intern.
“Deși Ungaria nu a făcut nimic pentru a consolida o unitate în fața actualului război, nimeni nu dorește să sporească într-un mod inutil tensiunile interne”, afirmă un diplomat vest-european.
Dar, a mai adăugat diplomatul, “Asta nu îi oferă lui Orbán un cec în alb ca să impună niște reforme care nu ar atinge decât la suprafață problema corupției din Ungaria”.
Un alt diplomat european a spus că fie și numai faptul că Ungaria se oferă să facă niște reforme denotă eficacitatea demersului. “Obiectivul nu este acela de a sancționa de dragul de a sancționa”, a spus persoana în cauză. Comportamentul Ungariei “demonstrează tocmai eficiența acestui mecanism”, a mai spus diplomatul, el adăugând că termenul-limită în vederea deciziei finale este ca o ‘sabie a lui Damocles’, menită să exercite presiuni asupra părții ungare./…/
Nu credeți, verificați!
Scepticismul este însă prezent. Europarlamentara Katalin Cseh, membră a partidului ungar Momentum, de opoziție, a criticat negocierile dintre Budapesta și Bruxelles.
„Din păcate, negocierile deloc transparente dinttre Comisie și guvernul ungar nu par să ofere o cale de soluționare a crizei statului de drept din Ungaria”, a declarat ea într-un mesaj postat duminică, amintind și alte probleme, precum refuzul Budapestei de a se alătura unui for UE însărcinat cu anchetarea cazurilor de fraudă și de corupție.
„Comisia Europeană trebuie să redirecționeze fondurile spre cei care au cea mai mare bevoie de ele, respectiv, autoritățile locale și societatea civilă”, a mai adăugat ea.
Oficialii europeni par să își dea seama de aceste riscuri.
Comisia a sugerat ca, dacă Ungaria își demonstrează reformele până la toamnă, aplicarea deplină ar putea fi monitorizată prin obiectivele înscrise în planul țării de redresare postpandemică și prin urmărirea felului în care au fost alocate fondurile respective.
Oficialii unguri susțin că reformele vor fi puse în aplicare. Budapesta ia „în serios” acest proces, a declarat un înalt oficial ungar care însă a dorit să-și păstreze anonimatul.
Întrebat dacă oligarhii în relații cu partidul Fidesz, de guvernământ, s-au arătat nemulțumiți de asemenea planuri, oficialul a spus că „nu există niciun fel de opoziție”.
„Toată lumea înțelege situația”, a mai spus oficialul.
