UE încearcă să își depășească minusurile cadrului său legislativ referitor la domeniul energetic
„Trebuie să actualizăm designul pieței pentru a ne asigura că tranziția [energetică] are loc cât mai curând posibil și că consumatorii pot beneficia de costurile mai mici ale surselor de energie regenerabilă”, a declarat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Ecologia Europeană, domnul Frans Timmermans, potrivit Energy Press.
Într-adevăr, la un an dupa, ne confruntăm cu un cadru legislativ al UE complet nou, care urmărește tocmai asta: să protejăm pe cât posibil consumatorii de prețurile volatile ale energiei electrice din cauza generării de combustibili fosili prin -în principal- dezvoltarea rapidă a surselor de energie regenerabile (RES).
În urmă cu câteva zile (la 14 decembrie 2023), la nouă luni după depunerea propunerii legislative relevante de către Comisia Europeană (la 14 martie 2023), cei doi colegislatori UE – Consiliul UE și Parlamentul European – au ajuns la un acord privind noul regulament
privind reforma proiectării pieței de energie electrică a UE.
Negocierile prelungite și intense dintre Parlamentul European și statele membre cu privire la acest regulament, care face parte dintr-o reformă mai amplă a concepției pieței UE de energie electrică în contextul crizei energetice și climatice care se profilează, s-au datorat în principal modului de finanțare. cărbune cu capacitate de producție cu emisii reduse.
Puțin mai devreme, vara trecută, a fost adoptată și noua Directivă privind SRE, prin care UE își crește obiectivele deja ambițioase pentru rata de penetrare a SRE la cel puțin 42,5% (sau 45%) până în 2030, în timp ce expiră în 2023, tocmai pe 19 decembrie, miniștrii Energiei din UE au decis prelungirea, cu un an, a valabilității Regulamentului extraordinar de accelerare a licențierii SRE.
Comisia oferă posibilități pentru derogări de la regulile stricte
În plus, nu trebuie să uităm de posibilitățile sporite oferite de Comisie pentru derogări de la regulile stricte care interzic ajutorul de stat atunci când vine vorba de proiecte de promovare a SRE și, de asemenea, pentru licitațiile SRE finanțate prin noul mecanism european de sprijin relevant.
Preocuparea evidentă a acestor noi măsuri este dacă vor rămâne pe hârtie sau dacă vor fi implementate în practică. Cu alte cuvinte, dacă cadrul legislativ extrapolat conține prevederi care nu se vor aplica doar teoretic, ci vor impune obligații specifice și clare statelor membre.
Indicațiile sunt încurajatoare. Noul regulament de proiectare a pieței de energie electrică le permite statelor membre să sprijine piața pentru noua generare din SRE prin stimulente pentru contracte pe termen lung pentru producerea de energie din surse nefosile (de exemplu, PPA), accent pe autoconsum/autogenerare și soluții precum ca contracte futures, răspuns la cerere și stocare, în timp ce contracte bilaterale pe diferență pot fi încheiate pentru a sprijini investițiile în noi instalații de generare a energiei electrice bazate pe energie eoliană, solară, geotermală, hidroelectrică (fără rezervoare) și nucleară, acestea folosesc contracte obligatorii bidirecționale pentru diferență (CfD), măsură care urmărește plata unei „taxe minime” pentru construirea de noi instalații SRE.
În plus, în noua directivă privind SRE, pe lângă obiectivele pe care statele membre trebuie să le atingă, sunt definite acum măsuri permanente pentru facilitarea și accelerarea în continuare a dezvoltării infrastructurilor SRE (sinonim cu cele ale cadrului de licențiere temporară și extraordinară pentru SRE) în timpul războiului din Ucraina precum de ex. scutirea lor prezumtivă de obligația de a întocmi studii de impact asupra mediului și desemnarea zonelor prioritare.
Polonia vrea o derogare de la limitele de emisie de CO2 ale UE
Din păcate, poza nu este idilică. Există, ca întotdeauna, puncte negre care apar în principal din persistența unor state membre care au interese clare în extinderea utilizării combustibililor fosili sau investiții în energia nucleară. Astfel, Polonia a insistat asupra posibilității unei derogări excepționale de la limitele de emisie de CO2 ale UE, pentru a activa centrale pe cărbune în cazul unei crize energetice.
În ciuda „urgenței” măsurii, precum și a celorlalte plase de siguranță, acest punct nu încetează să fie un „semn rău pentru Green Deal și capacitatea Europei de a se moderniza”, așa cum avertizează Verzii europeni. În mod similar, posibilitatea utilizării opționale a CfD-urilor pentru instalațiile de energie nucleară, în urma presiunilor din partea Germaniei și Franței, ridică îngrijorări puternice.
Acordul de la recent încheiată COP28 prevede o triplare a capacității de producere a energiei regenerabile până în 2030, cu puține angajamente și detalii individuale concrete pentru atingerea acestui obiectiv. În pragul noului an, să rămânem optimiști că UE – cel puțin – își va respecta angajamentele și țara noastră nu se va abate de la obligațiile UE.
