La doar câteva zile după ce Ucrainei i-a fost acordat statutul de stat candidat de către Uniunea Europeană, Inițiativa celor Trei Mări și-a reiterat angajamentul față de Kiev.

Inițial respinsă de mulți drept un atelier de discuții care ar avea un impact redus asupra lumii reale, Inițiativa celor Trei Mări, cunoscută și sub numele de 3SI, devine din ce în ce mai relevantă.

Lansată în 2016, 3SI dorește să faciliteze dezvoltarea legăturilor în energie și infrastructură între cele 12 națiuni – toate membre ale UE – care alcătuiesc grupul actual (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia), consolidând, în același timp, cooperarea comercială și politică între țările care se învecinează cu Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră.

Împreună, cele 12 țări din 3SI reprezintă aproape 30% din teritoriul Uniunii Europene și 22% din populația acesteia, dar numai aproximativ 10% din PIB-ul său. Unul dintre motivele acestui procent scăzut este starea actuală a infrastructurii care leagă cele 12 țări: cea mai mare parte a infrastructurii din regiune se desfășoară de la est la vest, împiedicând un comerț și o cooperare regională mai mari.

Este o problemă pe care 3SI vrea să o rezolve. În timp ce dovezile concrete ale impactului 3SI rămân fragile în teren, există mișcări în direcția corectă.

Acum are propriul fond de investiții, se bucură de un sprijin puternic din partea Statelor Unite, este văzută din ce în ce mai mult de Regatul Unit ca o modalitate de a-și spori influența în regiune și are și țări interesate de aderare, dincolo de cele 12 state participante în prezent.

Unul dintre acestea este Ucraina, căreia, la ultimul summit 3SI de la Riga, desfășurat pe 20 iunie, i s-a oferit „un nou tip de parteneriat”, potrivit președintelui polonez Andrzej Duda, unul dintre fondatorii inițiativei.

Omologul său român, Klaus Iohannis, a spus că parteneriatul ar putea fi oferit și altor țări cu perspectivă europeană, precum Moldova și Georgia.

O nouă Cortină de Fier

În deschiderea summit-ului, președintele leton Egils Levits a subliniat importanța „explorării celor mai bune modalități de a conecta Ucraina cu restul Europei”.

„Dacă se lasă o nouă Cortină de Fier, aceasta trebuie să ajungă la granița Rusiei, nu peste vecinii săi. Astăzi, Europa este incompletă fără Ucraina. Uniunea Europeană a reconstruit Europa după cel de-al Doilea Război Mondial și după Războiul Rece. Acum trebuie să continue această operă pentru pace și libertate”, a spus Levits.

UE este imcompletă fără Ucraina, susțin oficialii europeni: „Dacă se lasă o nouă Cortină de Fier, aceasta trebuie să ajungă la granița Rusiei”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a adresat reuniunii prin videoconferință, a spus că Ucraina „ar trebui să fie” membră a 3SI.

„Nu este corect ca țara noastră să fie în afara acestei minunate inițiative”, subliniind importanța logisticii.

Blocarea de către Rusia a porturilor Ucrainei de la Marea Neagră a îngreunat pentru Kiev exportul de cereale, din care aproximativ 75% erau expediate pe piețele externe pe mare, înainte de începerea războiului. Legăturile slabe de infrastructură – în special ecartamentul feroviar diferit folosit de Ucraina și Polonia – au făcut dificilă găsirea de rute alternative.

„Statele Inițiativei celor Trei Mări sunt legătura noastră cu lumea liberă. Aprovizionarea Ucrainei cu arme, aprovizionarea cu combustibil, fluxurile de transport, coridoarele verzi pentru exportul de alimente ucrainene, migrația oamenilor – toate acestea se realizează pe teritoriul statelor care participă la această inițiativă”, a spus Zelenski.

Un parteneriat reciproc avantajos

Președintele ucrainean a mai subliniat că relația ar fi reciproc avantajoasă, amintindu-le celor reuniți la Riga că Ucraina are una dintre cele mai mari instalații de stocare a gazelor din regiune.

În martie, rețeaua electrică a Ucrainei – precum și cea a Moldovei vecine – a fost sincronizată cu Rețeaua Europeană Continentală, inițial către Ungaria, urmând să fie  conexiuni și către Slovacia și România.

Acest lucru ar trebui să ajute Ucraina să-și mențină sistemul de electricitate stabil și lumina aprinsă în timp ce continuă să se apere împotriva invaziei ruse asupra țării. Mișcarea le va permite furnizorilor de energie din întreaga rețea europeană continentală (cea mai mare din lume, care deservește peste 400 de milioane de consumatori) să furnizeze energie electrică Ucrainei și Moldovei, dacă este nevoie.

Dar deschide, de asemenea, posibilitatea Ucrainei de a exporta energie electrică generată de centralele sale nucleare.

„Folosind interconectorii, Ucraina poate satisface nevoile [de energie] ale tuturor țărilor din Inițiativa celor Trei Mări. Exporturile noastre de energie electrică pot deveni contribuția noastră la securitatea energetică a țărilor dumneavoastră. Și vă va ajuta să deveniți independenți de energia rusească”, a spus Zelenski.

Alte concluzii de la summit au inclus un nou angajament de 300 de milioane de dolari din partea Statelor Unite pentru fondul de investiții 3SI, o mișcare anunțată de Scott Nathan, CEO al US International Development Finance Corporation.

„Suntem aici pentru a demonstra angajamentul SUA față de regiunea 3SI, deoarece este un moment vital pentru a arăta acest sprijin, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei”, a spus Nathan.

Între timp, Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a declarat că, în ciuda turbulențelor globale, rămâne oprimistă în ceea ce privește viitorul regiunii 3SI.

„Într-o singură generație, regiunea 3SI a redus jumătate din decalajul de dezvoltare față de Europa de Vest, datorită oamenilor, inovației și muncii asidue”, a spus ea, relatează EMERGING EUROPE.