Raportul Comisiei Europene (CE) din 2024 privind statul de drept evidențiază progresele semnificative realizate de statele membre ale Uniunii Europene (UE) în detectarea, prevenirea și abordarea provocărilor emergente. Aceste eforturi au contribuit la reziliența democrațiilor europene. Ele sprijină încrederea reciprocă în cadrul UE și buna funcționare a pieței unice, oferind astfel beneficii mediului de afaceri și favorizând competitivitatea și creșterea sustenabilă.

Progresele realizate și rolul raportului

În comparație cu prima ediție a raportului din 2020, statele membre și UE în ansamblu au demonstrat o mai bună pregătire în abordarea provocărilor emergente. De la lansarea sa, raportul a devenit un motor al reformelor pozitive, cu două treimi din recomandările din 2023 fiind puse în aplicare integral sau parțial. Cu toate acestea, în unele state membre persistă preocupări sistemice, iar situația s-a deteriorat în anumite cazuri.

Ce s-a adăugat nou?

Pentru prima dată, raportul include capitole dedicate evoluțiilor din:

  • Albania
  • Muntenegru
  • Macedonia de Nord
  • Serbia

Sunt sprijintite, astfel, eforturile de reformă ale acestor țări implicate în procesul de aderare la UE.

Conform unui sondaj Eurobarometru special, peste 70% dintre cetățenii UE consideră că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în țările lor.

Aproape 90% subliniază importanța respectării valorilor fundamentale ale UE de către toate statele membre. Sentimentul de informare privind valorile fundamentale ale UE a crescut semnificativ, ajungând la 51% în 2024, comparativ cu 43% în 2019.

Evaluarea și recomandările raportului

Raportul din 2024 se concentrează pe patru piloni esențiali:

  • sistemele naționale de justiție
  • cadrele anticorupție
  • libertatea și pluralismul mass-mediei
  • și alte sisteme de control și echilibru instituțional

Reformele în domeniul justiției

  • Multe state membre au inițiat reforme importante pentru consolidarea independenței sistemului judiciar, îmbunătățirea procedurilor de numire a judecătorilor și autonomiei parchetelor.
  • Persistă preocupări sistemice în privința independenței sistemului judiciar, iar remunerarea judecătorilor și procurorilor rămâne un subiect sensibil.

Cadrele anticorupție

  • Corupția continuă să fie o preocupare majoră în UE, cu 65% dintre cetățeni considerând că cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient.
  • Statele membre au îmbunătățit cadrul instituțional pentru combaterea corupției, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru consolidarea cadrelor preventive și asigurarea investigării și urmăririi penale eficace a cazurilor de corupție.

Libertatea și pluralismul mass-mediei

  • Mai multe state membre au implementat măsuri pentru îmbunătățirea siguranței jurnaliștilor și mediului de lucru al acestora.
  • Persistă preocupări legate de guvernanța independentă, stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune și transparența proprietății asupra mass-mediei.

Mecanisme instituționale de control și echilibru

  • Statele membre au continuat să îmbunătățească calitatea proceselor legislative și să consolideze resursele instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
  • Societatea civilă se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari, inclusiv restricționarea operațiunilor lor în anumite state membre.

Comisia Europeană invită Parlamentul European, Consiliul, parlamentele naționale și societatea civilă să continue dialogul privind statul de drept. Ele vor utiliza recomandările raportului pentru a realiza progrese concrete. De asemenea, Comisia își va îmbunătăți monitorizarea și raportarea pentru a consolida sistemul de control și echilibru în UE.

În ceea ce privește țările implicate în procesul de aderare, Comisia va continua să monitorizeze problemele identificate și să includă alte țări în raportul privind statul de drept pe măsură ce vor fi pregătite.