”Trebuie să mergem către o mai mare integrare financiară, bugetară şi economică. Vom avea o uniune economică pentru sfârşitul anului”, a afirmat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, la summitul G-20 din Mexic.

Însărcinat cu pregătirea unui raport pentru summitul european din 28-29 iunie, Van Rompuy ”este foarte ambiţios, cu idei concrete”, a mărturisit pentru AFP un responsabil european.”Această integrare se bazează pe o uniune economică, o uniune bancară, o uniune bugetară şi o uniune politică”, a subliniat responsabilul european.

”Criza a arătat necesitatea de a accelera integrarea europeană”, a afirmat vineri şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle. Este vorba de ”a întări Europa pentru a o face mai eficientă şi capabilă să acţioneze”, a pledat el.

Şeful guvernului italian, Mario Monti, cu sensibilitate federalistă, susţine, de asemenea, acest demers. ”Pentru a ieşi în bune condiţii din această criză a Zonei euro şi a economiei europene, este necesară o mai mare integrare europeană”, a declarat el într-un articol publicat vineri de mai multe ziare, inclusiv Guardian.

”Cu o Europă federală, nu vom mai avea această discontinuitate în procesele decizionale”, susţine ministrul său pentru afaceri europene, Enzo Moavero. Dar federalismul este ”un concept foarte sensibil în unele ţări”, deoarece el înseamnă cedarea unor părţi din suveranitatea naţională către instanţe superioare europene, avertizează un responsabil european.

Regatul Unit nici nu vrea s-audă vorbindu-se de această chestiune. Franţa este la rândul său foarte reticentă în ce priveşte orice pierdere din suveranitatea sa. Deciziile trebuie să le revină şefilor de stat şi de guvern europeni, susţine Parisul.

”În Europa, există în continuare mult entuziasm în ce priveşte mutualizarea poverilor, dar şi multe rezerve când este vorba de cedare de suveranitate la scară europeană”, potrivit anturajului cancelarului german, Angela Merkel.

Aceste rezerve sunt luate în considerare. ”Cuvântul federalism nu este utilizat în documentul pe care-l va prezenta Herman van Rompuy, deoarece nu trebuie treziţi vechi demoni”, a explicat responsabilul european.

”Preşedintele Francois Hollande nu vrea să deschidă vechi răni” în Franţa după eşecul referendumului privind Constituţia europeană în 2005

În Olanda, unde alegătorii au respins, de asemenea, proiectul Constituţiei europene, sunt prevăzute alegeri legislative anticipate pentru 12 septembrie ”şi nu vor străluci dezbaterile” privind viitorul instituţional al UE, a insistat responsabilul european.

”Construcţia europeană este urmarea unui compromis”, a reamintit el, subliniind că ea comportă deja elemente de federalism, precum Banca Centrală Europeană şi Curtea Europeană de Justiţie.

Preşedintele francez, Francois Hollande, preconizează de fapta avansarea ”etapă cu etapă”.

Într-un memoriu adresat lui Herman Van Rompuy, preşedintele francez a recomandat ”stabilirea unei ‘foi de parcurs’ pentru 10 ani în scopul de a permite examinarea unor condiţii de integrare, îndeosebi bugetară, şi cadrul instituţional şi politic care să facă posibilă ajungerea la aceste obiective asigurând natura democratică a deciziilor”.

Această politică pe etape se va aplica şi euro-obligaţiunilor cerute de către Paris. ”O comunitarizare a datoriilor cere neapărat o mai mare integrare politică şi va necesita într-adevăr mai mulţi ani”, a explicat premierul francez, Jean-Marc Ayrault, în revista germană Die Zeit.