Unul dintre programele esenţiale ale UE vizează obținerea autonomiei strategice în ceea ce privește sistemul de navigaţie prin sateliți.

Europenii sunt în acest moment în urma celorlalte mari blocuri economice în acest domeniu, nedispunând de un sistem similar la nivelul GPS-ului american, GLONASS-ului rusesc ori BeiDou-ului din China

Galileo, sistemul european de navigație prin sateliți

Astfel, Uniunea Europeană vrea să activeze viitoarea generaţie a sistemului Galileo de navigaţie prin satelit cu „o primă lansare în 2024”, în avans faţă de calendarul prevăzut, a anunţat comisarul european responsabil de domeniul spaţial, Thierry Breton, potrivit AFP.

„Nu e timp de pierdut cu tehnologii din trecut, deoarece trebuie să protejăm Europa în viitoarele competiţii tehnologice”, a pledat comisarul pentru piaţa internă, în cadrul celei de-a 13-a ediţii a Conferinţei Spaţiale Europene de la Bruxelles.

Comisia Europeană a emis în mai 2018 un aviz pentru achiziţia a patru sateliţi de nouă generaţie „care au caracteristici evoluate pentru a asigura continuitatea constelaţiei Galileo în 2025-2026”.

„În urma evaluării tehnice (a ofertelor înaintate de producători – n.r.), a fost luată decizia. Ea va fi anunţată până la sfârşitul lunii”, a declarat Breton.

Propria constelaţie de sateliți pentru UE

Sistemul de navigaţie prin satelit este unul dintre programele esenţiale ale UE în sectorul spaţial. Cei 26 de sateliţi ai săi, care ar urma să ajungă pe termen lung la 30, reprezintă alternativa la sistemele american (GPS), rus (GLONASS) sau chinez (BeiDou) şi ar trebui să îi asigure UE autonomie strategică în acest domeniu.

Din cele 13,2 miliarde de euro consacrate domeniului spaţial pentru perioada 2021-2027 de către UE, 8 miliarde ar urma să fie alocate pentru Galileo, iar 4,8 miliarde, pentru programul Copernicus de observare a Pământului.

Alături de cele două constelaţii, Thierry Breton vrea de asemenea ca UE să dispună de propria constelaţie pentru a furniza internet de mare viteză.

Alianţă europeană a lansatorilor de sateliți

Folosind tehnologii cuantice, ea ar permite să se elimine „zonele albe” în care nu există conexiune şi „să menţine continentul conectat indiferent ce s-ar întâmpla”, potrivi lui Breton.

„Obiectivul meu este să avansăm rapid. Prin urmare, ar fi oportun ca în acest an Comisia să prezinte Parlamentului European şi Consiliului o propunere pentru a avansa concret”, a pledat comisarul.

Bruxellesul a comandat la sfârşitul lunii decembrie un studiu de fezabilitate unui consorţiu de producători pentru 7,1 milioane de euro.

Breton şi-a dezvăluit de asemenea intenţia de a „iniţia o alianţă europeană a lansatorilor” care să aducă împreună „în următoarele luni” Agenţia Spaţială Europeană, companiile din domeniu şi statele membre.

Obiectivul ar fi de a stabili „o foaie de parcurs europeană comună pentru viitoarea generaţie de lansatori şi de tehnologii pentru a asigura un acces autonom la Spaţiu”.

„Europa nu îşi poate permite să fie divizată în privinţa acestor chestiuni strategice, trebuie să fim capabili să depăşim interesele naţionale”, a spus el.