Miniștrii de Externe ai UE se reunesc azi, 20 iulie 2023, la Bruxelles, având pe ordinea de zi o chestiune spinoasă: cum să dezamorseze cererea Turciei de a relua procesul de aderare.
Erdogan însuși a deschis ușa unei reluări a discuțiilor, la începutul lunii iulie, în ajunul summitului ANTO de la Vilnius. Președintele turc a condiționat sprijinul pentru aderarea Suediei la NATO de relansarea negocierilor pentru aderarea Turciei la UE, înghețate din 2018 pentru grave încălcări ale statului de drept, ale drepturilor omului, și a independenței justiției.
Turcia este candidat la aderare de 50 de ani, fară să reușească să îndeplinească condițiile politice care, de altfel, s-au degradat semnificativ de la depunerea cererii. Comisia de Afaceri Externe a PE a votat marți un raport citat de Le Figaro în care cere expres ca negocierile să nu fie reluate.
„Trebuie explorate noi căi de cooperare”, afirmă comisia într-o declarație, amintind intenționat că „rata de aliniere a Turciei la politica externă și de securitate comună a UE a scăzut la un nivel constant de 7%, ceea ce o face de departe cea mai mică dintre toate țările în curs de extindere.”
„Trebuie explorate noi căi de cooperare”, afirmă Comisia
Cei douăzeci și șapte au solicitat Comisiei și Înaltului Reprezentant Josep Borrell la sfârșitul lunii iunie să le furnizeze un raport complet despre Turcia în octombrie și un prim schimb de opinii este asadar planificat pentru azi ( joi) la Bruxelles, între miniștrii de externe europeni.
Nu toate statele membre sunt pe aceiași linie. Germania, Italia, România, Bulgaria și Ungaria consideră că este crucial să readucă Turcia în UE, având în vedere războiul din Ucraina, consemnează Le Figaro. Alții – Franța și Olanda – așteaptă că Ankara să ia unele masuri puternice. Printre aceste acțiuni, sfârșitul eludării sancțiunilor impotriva Rusiei, în timp ce exporturile Turciei în Rusia au crescut cu 62% în 2022 iar importurile au crescut cu 103%, ceea ce face că Turcia să devină cel mai mare partener comercial al Rusiei, înaintea Germaniei.
Plutind în ceață
Marc Perini, fost ambasador al UE în Turcia, nu își face iluzii.
„Ne vom regăsi într-o ambiguitate totală, ca până acum. Vom discuta aceleași subiecte: aprofundarea uniunii vamale, vize, refugiați”, spune el.
Cum putem aprofunda uniunea vamală, în special prin deschiderea acesteia către servicii, când Turcia nu respectă normele UE privind mărfurile? Conform ultimelor informații, aproximativ 70% din comerțul cu valoare al Turciei este acoperit de taxe vamale suplimentare, sustine Le Figaro. Ratele variază de la 1,9 puncte la 50 de puncte și acoperă mai mult de o treime din liniile tarifare turcești, inclusiv importurile de textile, oțelul și produsele electronice și, în general, toate cele fabricate masiv de China și Asia de Sud-Est, deplânge Comisia.
În ceea ce privește vizele, liberalizarea completă este puțin probabilă. Cel mult, ne-am îndrepta către o facilitare pentru anumite categorii de populație, în special pentru oameni de afaceri.
De asemenea, UE ar putea da mai mulți bani Turciei, prin sporirea sprijinului pentru cei 4 milioane de refugiați care trăiesc în țară sau prin apelarea la Banca Europeană de Investiții. Această bancă a acordat aproximativ 2 miliarde € în fiecare an înainte de a opri toate finanțările din 2019. Reluarea acestor împrumuturi, cu rate foarte mici, ar fi benefică pentru țară.