UE intervine în problema recuperării tezaurului României din Rusia, care conține 91,5 tone de aur, o cantitate aproape egală cu rezerva de aur a țării noastre. Parlamentul European cere Comisiei Europene să sprijine România în acest demers.
Tezaurul României a fost trimis în Rusia
Tezaurul României a fost trimis în Rusia țaristă între 1916 și 1917 pentru a fi protejat în timpul Primului Război Mondial. Acesta conținea 91,5 tone de aur, o cantitate aproape egală cu rezerva actuală de aur a României.
Parlamentul European solicită Comisiei Europene să sprijine România în demersurile pentru recuperarea acestuia de la Rusia.
„Parlamentul European invită Comisia să analizeze posibilitatea de a acționa în calitate de partener al reprezentanților români care fac parte din Comisia mixtă româno-rusă mandatată să discute despre restituirea tezaurului național al României și să creeze sinergii concrete cu statul român și cu Banca Națională a României și alte instituții relevante pentru a mobiliza eforturi coordonate și pentru a urmări toate mijloacele diplomatice de mediere, de promovare a comunicării, atunci când este cazul, cu omologii ruși și de căutare de soluții pentru a se asigura că tezaurul național dispărut este returnat fără întârziere acolo unde îi este locul”, potrivit unei rezoluții a Parlamentului European publicată pe 12 noiembrie în Jurnalul Oficial al UE.
Parlamentul European solicită Comisiei să colaboreze cu reprezentanții români din Comisia mixtă româno-rusă pentru restituirea tezaurului național și să coopereze cu autoritățile române și instituțiile relevante pentru a asigura returnarea acestuia.
Totodată, europarlamentarii cer Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național românesc în cadrul relațiilor diplomatice UE-Rusia și să extindă politicile de protecție a bunurilor culturale pentru a acoperi recuperarea patrimoniului național mutat în timpul conflictelor, conform unei rezoluții publicate pe 12 noiembrie.
„Trebuie acordată o atenție deosebită conservării tezaurului național al statelor membre, astfel cum se prevede în tratatele UE. (…) Realizarea returnării bunurilor culturale și a patrimoniului național al unui stat membru al UE care sunt însușite ilegal de un stat din afara UE necesită un dialog diplomatic substanțial, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor internaționale”, se precizează în Rezoluție.Rezoluția subliniază importanța acordării unei atenții deosebite conservării tezaurului național al statelor membre, conform prevederilor tratatelor UE. De asemenea, se precizează că returnarea bunurilor culturale și a patrimoniului național ale unui stat membru al UE, însușite ilegal de un stat din afara UE, necesită un dialog diplomatic substanțial, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul forurilor internaționale.
Rezoluția subliniază că însușirea ilicită a tezaurului României de către Rusia încalcă dreptul internațional și normele cutumiare, având în vedere că transferul acestuia a fost reglementat printr-un acord oficial, cu garanții legale de returnare, ale cărui obligații au fost încălcate.
„Însușirea ilicită a tezaurului național al României de către Rusia reprezintă o încălcare a dreptului și a cutumelor internaționale, deoarece transferul rezervelor de aur împreună cu colecții substanțiale de obiecte culturale, artistice și de arhivă pentru a fi păstrate în siguranță în circumstanțe excepționale a făcut obiectul unui acord oficial documentat corespunzător și valabil din punct de vedere juridic, care a inclus garanții legale de returnare, ale cărui obligații stipulate au fost încălcate”, se menționează în rezoluție.
România a făcut numeroase demersuri pentru recuperarea Tezaurului.
Parlamentul European a solicitat anterior Federației Ruse să returneze în totalitate tezaurul național al României, sechestrat de Rusia în perioada 1916-1917, cu promisiunea că va fi redat proprietarului la cerere.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național pentru a-l proteja în cazul unei ocupații inamice. Tezaurul cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri de o valoare culturală și istorică inestimabilă, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private.
După venirea la putere a regimului comunist, URSS a sechestrat tezaurul și a refuzat să-l restituie, o mare parte din aceste valori rămânând nerestituite până în prezent.
România a făcut mai multe demersuri pentru recuperarea tezaurului, existând numeroase dovezi în acest sens. Situația a rămas aceeași, deși, în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înființată în 2003, partea rusă a recunoscut că aurul BNR a fost trimis la Moscova și că documentele prezentate de partea română sunt valabile.
„Tezaurul BNR trimis la Moscova, depus într-o țară aliată, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internațional, recunoscut și validat de istorie, reprezintă un caz singular în care rezerva de aur monetar este încredințată cu toate documentele oficiale și garanțiile de depozit conform cărora ar fi returnată oricând la cererea proprietarului, doar ca depozitarul să nu își respecte apoi aceste obligații, asumate conform tuturor normelor și obiceiurilor internaționale”, a susținut Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.
Rezerva actuală de aur a României este de 103,6 tone, cu 12 tone mai mult decât tezaurul trimis în Rusia.