Liderii europeni au ales simbolic pentru a inaugura această nouă forţă, care remodelează agenţia Frontex, graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, principalul punct terestru de intrare a migranţilor atunci când ocolesc periculoasa cale maritimă peste Mediterana.

Noul corp european va avea ca misiune în special să asiste ţările situate în prima linie a sosirii migranţilor, în cazul unui aflux masiv de candidaţi la azil. Această structură nu va avea proprii poliţişti de frontieră, dar va putea face repede apel la o rezervă de 1.500 de persoane desemnate de statele membre.

Cu peste 850.000 de sosiri pe mare în 2015, Grecia a cunoscut luni de suferinţă pe insulele sale din apropierea Turciei, unde mii de persoane care fugeau de conflictele şi mizeria din Orientul Mijlociu şi Asia au debarcat în fiecare zi.

Ţările din Uniunea Europeană au părut incapabile să aducă un răspuns rapid şi coordonat la această criză nemaiîntâlnită.

Noul corp 'va fi capabil să identifice punctele slabe, să le corecteze dinainte, şi nu atunci când este prea târziu', a promis în iunie preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Comisarul european pe probleme de migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, care va participa la inaugurarea postului de frontieră de la Kapitan-Andreevo (sud), s-a referit la un 'moment istoric'.

Cei 28 văd, de asemenea, o ocazie de a lansa un mesaj de unitate în privinţa politicii migratorii care a săpat diviziuni între statele membre, ridicând mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est împotriva Germaniei, criticată pentru aşa-zisa politică a 'porţilor deschise'.

Criza migratorie a dat elan mai multor mişcări populiste din cadrul UE. Întărirea controlului la frontierele externe ale Uniunii este unul din rarele puncte de acord asupra acestui subiect.

Înfiinţarea noii agenţii s-a făcut în ritm alert, în câteva luni, pentru a atenua criticile legate de lipsa de acţiune europeană.

În această perioadă, pactul încheiat de UE cu Ankara în martie şi închiderea frontierelor anunţată de ţările situate pe ruta migratorie a Balcanilor a dus la scăderea numărului noilor sosiţi pe insulele Greciei.

Îngrijorările se îndreaptă în prezent mai mult spre Italia, supusă unei puternice presiuni din partea candidaţilor la azil care pornesc pe diverse ambarcaţiuni de pe coastele Libiei. Peste 10.000 de migranţi au fost salvaţi în ultimele zile în Mediterana şi cel puţin 49 de persoane şi-au pierdut viaţa.

Noua agenţie 'nu este un remediu miraculos care poate rezolva criza migratorie', a recunoscut un deputat european, negociator al dosarului, 'dar este un prim pas indispensabil'.

Agenţia va ajuta, de asemenea, la întoarcerea voluntară a migranţilor şi vizează să permită revenirea treptată la libera circulaţie din spaţiu Schengen, unul din stâlpii UE.

Mai multe ţări, printre care Austria, Germania sau Suedia, au restabilit provizoriu controlul la frontierele interioare pentru a face faţă pătrunderilor ilegale.

Bulgaria, în special, suportă consecinţele acestor închideri în cascadă a frontierelor: circa 10.000 de migranţi se află blocaţi pe teritoriul său. În Grecia sunt alţi aproape 60.000, în timp ce 140.000 de persoane au traversat Mediterana în acest an.

Pentru premierul Boiko Borisov, 'lansarea în Bulgaria a noi agenţii europene de pază a frontierelor reprezintă o încurajare' pentru a continua securizarea graniţelor acestei ţări.

Sofia este pe punctul de a prelungi gardul de sârmă ghimpată destinat să acopere o partea celor 259 de kilometri de graniţă cu Turcia. Fluxul migrator a scăzut în zonă cu 20% până la 30% în raport cu 2015, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM):AGERPRES