Conferința intitulată „UE ca alegere strategică – experiența Serbiei și a României” a avut loc marți, la Belgrad.

„Războiul din Ucraina și relațiile complexe dintre Occident și Rusia ar putea deveni riscante pentru Balcanii de Vest, ceea ce ar putea fi un subiect uitat sau tabu care nu va fi discutat acum”, a spus președintele Forumului Balcanilor de Vest București, Victor Boștinaru.

UE nu trebuie să-și permită să uite de Balcanii de Vest, a adăugat el, citat de exit.al.

UE să înceapă de urgență discuții cu Macedonia de Nord și Albania

UE ar fi putut face mai mult pentru integrarea regiunii, a spus Dirk Lorenz, șeful Departamentului Politic al Delegației UE în Serbia, menționând că o nouă lume a fost creată când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

„Extinderea este în interesul nostru. Este o investiție strategică geopolitică în stabilitate, securitate și creștere economică a întregii Europe. Procesul trebuie intensificat. Nu mai putem pierde timpul”, a subliniat Lorenz.

Knut Fleckenstein, fost europarlamentar din Partidul Social Democrat din Germania și mediator în dialogul interpartide din Serbia, a cerut UE să înceapă de urgență discuții cu Macedonia de Nord și Albania.

Calea Ucrainei către UE nu ar trebui accelerată, a spus Fleckenstein, deoarece nu poate fi comparată cu unele țări care au urmat o astfel de cale timp de 19 ani.

Inițiativa Balcani Deschiși nu înlocuiește integrarea europeană

Din partea sârbă, președintele Adunării Naționale, Ivica Dačić, s-a declarat nemulțumit de viteza procesului de aderare a țării sale la UE, deși ideea UE a fost prezentată ca un „valium” pentru problemele regiunii.

„Dacă s-ar măsura numărul de capitole deschise și închise, ar trebui să spun că nu reflectă starea reală a pregătirii noastre pentru aderare și că suntem mult mai aproape de obiectiv decât arată cifrele și capitolele”, a spus Dačić la Conferință.

Potrivit lui Dačić, inițiativa Balcani Deschiși nu înlocuiește integrarea europeană, ci este o încercare de a depăși problemele din regiune în timpul procesului de aderare. Nu văd niciun motiv ca cineva să fie împotriva [UE], cu excepția unor motive politice mărunte”, a adăugat el.

Președintele Parlamentului a subliniat, de asemenea, oboseala aderării, resimțită de cetățenii sârbi. Aderarea este în interesul cetăţenilor, a adăugat el.

El a spus că Serbia și UE pot fi învinuite pentru tărăgănare, adăugând că aderarea la UE rămâne prioritatea strategică a Belgradului.

Primarul din Novi Sad, Miloš Vučević, ministrul Educației, Branko Ružić, și reprezentanți ai instituțiilor din România și Serbia și ai organizațiilor neguvernamentale au luat cuvântul la diferitele secțiuni ale conferinței.