UE impune reguli stricte pentru combaterea defrișărilor ilegale
Anumite produse nu vor mai putea fi comercializate în statele membre ale Uniunii Europene dacă provin din păduri care au fost defrișate sau degradate.
Companiile vor fi obligate să dovedească proveniența materiilor prime, cum ar fi lemnul sau cauciucul, prin documente și informații de geolocalizare. Interesant este că România este clasificată drept „țară fără risc”, ceea ce înseamnă că defrișările nu sunt considerate o amenințare majoră aici.
Într-un context marcat de disfuncționalități în sistemul de vot, Parlamentul European a aprobat, joi, cu o marjă strânsă, regulamentul referitor la combaterea defrișărilor.
Uniunea Europeană impune acum companiilor care produc, vând, distribuie, importă sau exportă produse precum mobilier, cacao, soia, ulei de palmier sau cauciuc să dovedească faptul că acestea nu provin din terenuri defrișate și că nu au contribuit la degradarea pădurilor. În Europa, acest lucru se aplică, de exemplu, lemnului și cărnii de vită, care pot proveni de la animale crescute pe terenuri rezultate din defrișări.
Astfel, dacă un scaun achiziționat dintr-un magazin a fost realizat din lemn provenit dintr-o anumită pădure, întregul lanț de producție, de la fabricanții de mobilă până la comercianți, trebuie să poată demonstra exact originea lemnului. Ei vor trebui să prezinte documente care să ateste, de exemplu, că lemnul a fost obținut dintr-o anumită parcelă, respectând astfel cerințele de trasabilitate.
România, în categoria țărilor „fără risc”
În ciuda numeroaselor probleme, inclusiv de natură penală, legate de defrișările necontrolate, România a fost inclusă, la fel ca și China, în categoria „fără risc”.
„Nu este o țară fără risc, dimpotrivă, este o țară cu risc. La noi se fură foarte mult din păduri și cred că știe oricine. Cu ochiul liber se vede chestia asta. Ce au schimbat oamenii din zona asta de dreapta, au schimbat anumite prevederi, așa încât controalele care se fac asupra lemnului tăiat sunt mult, mult mai puține dacă vii dintr-o țară fără risc, în ghilimele”, a declarat Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European.
„Situația, în anul 2018, spunea că jumătate din lemnul tăiat în România este tăiat ilegal, de fapt. Din ce putem să observăm în teren, lucrurile nu s-au schimbat într-un mod considerabil. Vedem cum, în continuare, chiar și Inspectorul Pădurii, acel SUMAL care este folosit cu rea credință pentru generarea unor avize fictive”, a explicat Ciprian Gălușcă, reprezentant Greenpeace România, pentru ProTV.
Companiile mari trebuie să se conformeze cerințelor până pe 30 decembrie 2025, iar cele mici și mijlocii până pe 30 iunie 2026. Amenzile aplicate vor fi proporționale cu daunele aduse mediului și cu valoarea produselor implicate, putând ajunge până la 4% din cifra de afaceri anuală a fiecărei companii.
