România a primit o confirmare esențială din partea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), care a aprobat Planul Bugetar-Structural pentru următorii ani. Decizia permite investiții majore, în valoare de 450 de miliarde de lei, în domenii vitale precum infrastructura, sănătatea, educația și tranziția verde.
Această aprobare reflectă atât sprijinul Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă a economiei românești, cât și capacitatea autorităților de a propune măsuri fiscale și bugetare sustenabile într-un context economic dificil.
ECOFIN: Planul bugetar-structural, avans major pentru România
În cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurate la Bruxelles, România a primit o veste majoră: aprobarea Planului Bugetar-Structural pentru următorii ani.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat importanța acestui moment, considerând că decizia asigură investiții de 450 de miliarde de lei în sectoare esențiale.
„Vestea zilei! În Consiliul ECOFIN a fost aprobat Planul Bugetar-Structural al României, alături de planurile altor 20 de state membre. Este o garanţie cât se poate de clară că ţara noastră va continua să se dezvolte, protejând investiţiile esenţiale şi asigurând stabilitatea financiară pe termen lung”, a declarat Boloș pe rețelele sociale.
Investiții strategice pentru modernizarea țării
Ministrul Boloș a detaliat alocările bugetare din cadrul planului aprobat, care vor fi direcționate către modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea sistemului de sănătate și educație, precum și către sprijinirea tranziției verzi.
„Fără un plan aprobat, România ar fi fost obligată să ajusteze deficitul bugetar rapid, pe o perioadă de patru ani. Tăieri masive de cheltuieli, blocarea investiţiilor în spitale şi drumuri, creşteri masive de taxe – acestea ar fi fost consecinţele unei ajustări impuse de Comisia Europeană.
O astfel de situaţie ar fi pus o povară uriaşă pe umerii cetăţenilor şi ar fi frânat dezvoltarea ţării. În aceste condiţii, suntem siguri că putem investi 450 de miliarde de lei în următorii trei ani – bani destinaţi modernizării infrastructurii, sistemului de sănătate, educaţiei şi tranziţiei verzi.
Mai mult, este important de precizat pentru mediul de afaceri că planul fiscal protejează cota unică. Comisia Europeană a fost de acord cu argumentele noastre că statul NU trebuie să penalizeze succesul economic”, a subliniat oficialul.
Context economic european și decizii critice
Planul României se aliniază unui context european dificil, în care mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia și Finlanda, au cerut extinderea perioadei de ajustare fiscală de la patru la șapte ani.
Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al Finanțelor, prezent la reuniunea ECOFIN, a evidențiat semnificația deciziei:
„România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă.
Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu.
Am salutat modul în care Comisia Europeană şi Consiliul UE au abordat aceste recomandări, înţelegând că, în contextul economic și geopolitic dificil actual, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță și să îl implementăm în așa fel încât să asigurăm o creștere economică durabilă, precum și reformele și investițiile necesare”, a spus el.
Protecția fondurilor europene și a investițiilor
Un alt punct esențial subliniat de ministrul Boloș a fost protecția fondurilor europene, vitale pentru proiectele de dezvoltare ale României.
„Nerespectarea angajamentelor fiscale ar fi dus la scăderea ratingului de ţară, ceea ce ar fi făcut împrumuturile mai scumpe şi mai greu de accesat.
Planul securizează sprijinirea investiţiilor, inclusiv a IMM-urilor din România prin scheme de ajutor de stat, pentru întreprinderile mici si mijlocii orientate în special catre industria prelucrătoare, care vor crea noi locuri de muncă şi vor stimula creşterea economică”, a explicat ministrul.
În plus, acesta a menționat că planul fiscal oferă predictibilitate mediului de afaceri, păstrând cota unică și evitând creșterea bruscă a taxelor.
Măsuri pentru mediul de afaceri și IMM-uri
Tánczos Barna a evidențiat rolul crucial al IMM-urilor în economia României, afirmând că planul bugetar-structural include măsuri speciale pentru sprijinirea acestora.
„Planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice”, a precizat oficialul.
Reformele și obiectivele pe termen lung
Atât Marcel Boloș, cât și Tánczos Barna au evidențiat importanța acestui plan în implementarea unor reforme structurale importante.
„Succesul aprobării planului fiscal este important pentru că acesta a fost elaborat într-o campanie electorală, nefiind folosit ca armă politică, şi a urmărit interesul exclusiv al României:
Menţinerea unui spaţiu fiscal care să ne permită derularea tututor programelor de investiţii: PNRR, programele Politicii de Coeziune, Anghel Saligny, CNI; Protejarea intereselor mediului de afaceri prin evitarea creşterii abrute a taxelor, menţinerea cotei unice şi predictibilitate, planul oferind timpul necesar pentru abordarea coerentă a unor politici fiscal-bugetare în materie de venituri;
Posibilitatea implementarii reformelor importante ale statului, care confera un cadru predictibil in societate, de la legea pensiilor publice, reforma privind salariu minim, cresterea pilonului II de pensii, asigurarea unor masuri de sprijin pentru mediul de afaceri”, a afirmat Boloș.
Barna a adăugat că „Planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României, reducând deficitul bugetar la sub 3% până în 2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice.
Este esențial să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță pentru a asigura creștere economică durabilă și reformele necesare”.
ECOFIN: O viziune pentru dezvoltare economică sustenabilă
În cadrul reuniunii ECOFIN, pe lângă discuțiile despre planurile bugetare ale României, au fost abordate și alte teme importante, precum prioritățile Președinției poloneze a Consiliului UE și adoptarea planurilor revizuite de redresare și reziliență ale altor state membre.
”Planul îmbracă o formă ancorată în realitatea provocarilor României, urmărind reducerea risipei la nivelul companiilor de stat, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi implementarea angajamentelor asumate în prin PNRR, în vederea asigurării resurselor financiare pentru investiţiile în modernizarea ţării”, a mai afirmat marcel Boloş.
România se află acum într-o poziție strategică, având o cale clară pentru consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, conform recomandărilor Uniunii Europene.
