România trebuie să restituie Comisiei Europene o parte din banii primiţi în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), din cauză că autorităţile locale, în special agenţiile de plăţi, nu au fost capabile să controleze corespunzător cheltuielile făcute din fonduri UE şi să respecte reglementările în domeniu.
Cea mai mare parte a sumei imputate României – 12,5 milioane de euro – este corecţia propusă pentru felul deficitar în care autorităţile române au controlat eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor de fonduri de dezvoltare rurală şi au aplicat sancţiuni în cadrul măsurii privind modernizarea exploataţiilor agricole. Sancţiunea este a noua ca mărime dintre cele primite de statele membre.
Alte 5,2 milioane de euro sunt imputate ţării noastre pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele, tot în programele de dezvoltare rurală. Impactul financiar net calculat de Comisia Europeană pentru aceasta corecţie este însă mai redus – 2,96 milioane de euro, în condiţiile în care sunt luate în considerare corecţiile anterioare suprapuse şi sumele deja recuperate de Comisie.
O sancţiune mai mică, de 83.000 de euro, a fost aplicată pentru întârzierea plăţilor.
Suma totală cerută înapoi statelor membre de Comisia Europeană, În cadrul procedurii de verificare și închidere a conturilor, este de 414 milioane de euro. Cifra menționată este cea oficială, dar, deoarece unele dintre aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, impactul financiar net al deciziei va fi, de fapt, de aproximativ 393 de milioane de euro.
Statele membre sunt responsabile cu gestionarea majorității plăților din cadrul PAC, mai ales prin intermediul agenţiilor lor de plăţi. De asemenea, statele membre sunt responsabile cu controalele, de exemplu cu verificarea cererilor de plăţi directe ale fermierilor. Comisia desfăşoară peste 100 de audituri în fiecare an, verificând dacă controalele efectuate şi măsurile aplicate de state în cazul deficienţelor sunt suficiente, şi are dreptul să recupereze arieratele dacă auditurile constată că modul de gestionare şi controalele statului membru nu reuşesc să garanteze că fondurile UE au fost cheltuite în mod adecvat.
Principalele corecţii financiare
22 de state membre va trebui să restituie fonduri cheltuite incorect în cadrul Politicii Agricole Comune: Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Lituania, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Marea Britanie. Cele mai semnificative corecții individuale sunt:
- 111,7 milioane EUR (impact financiar net: 99,4 milioane EUR) imputate Angliei – Marea Britanie pentru deficienţe în ceea ce priveşte sistemele de identificare a parcelelor agricole și de informaţii geografice (LPIS‑GIS), prelucrarea cererilor, controalele administrative încrucişate și controalele la fața locului referitoare la ajutoarele pe suprafaţă;
- 48,3 milioane EUR (impact financiar net: 48,1 milioane EUR) imputate Italiei pentru încălcarea obligațiilor legate de ecocondiţionalitate: control insuficient în privinţa mai multor cerinţe legale în materie de gestionare, trei GAEC (bune condiții agricole și de mediu) nedefinite și aplicarea incorectă a unor sancțiuni;
- 40,6 milioane EUR imputate Spaniei pentru deficienţe în ceea ce privește gestionarea și controlul restituirilor la export: controale ex ante deficiente în sectorul cărnii de vită, deficienţe în desfăşurarea controalelor fizice, controale inadecvate privind producţia și stocurile de zahăr, notificarea prealabilă a exportatorilor cu privire la controalele fizice;
- 34,4 milioane EUR imputate Poloniei pentru deficienţe în gestionarea regimului de pensionare anticipată în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);
- 29 de milioane EUR imputate Franţei pentru deficienţe în ceea ce privește controalele la fața locului privind handicapurile naturale şi măsurile de agromediu din cadrul FEADR;
- 17,9 milioane EUR imputate Italiei pentru un sistem de control care prezintă deficienţe grave şi pentru fraudă în sectorul prelucrării citricelor;
- 17,7 milioane EUR (impact financiar net: 15,7 milioane EUR) imputate Irlandei de Nord – Marea Britanie pentru deficienţe în ceea ce priveşte LPIS-GIS, controalele la faţa locului, plăţile şi sancţiunile referitoare la ajutoarele pe suprafaţă;
- 16 milioane EUR imputate Spaniei pentru deficienţe în alocarea de drepturi pentru beneficiarii ajutoarelor pe suprafaţă;
- 12,5 milioane EUR imputate României pentru deficienţe ale controalelor privind eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor, precum şi pentru deficienţe în aplicarea de sancţiuni în cadrul măsurii „modernizarea exploatațiilor agricole” din cadrul FEADR. Alte 5,2 milioane de euro sunt imputate pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele.