Tarile candidate la aderarea la Uninea Europeana nu se considera intr-o cursa a aderarii, cu exceptia celor ce se afla cel mai aproape de indeplinirea conditiilor impuse. Dar, dupa mai bine de trei ani de negocieri in Bruxelles, se constata o ierarhizare a tarilor candidate. Iar cele aflate in pozitia de lideri au inceput sa prezinte o parte a cererilor preliminare pentru a sprinta la finalul cursei.
In frunte se afla Cipru, Estonia si Slovenia, care au rezolvat 18 dintre cele 30 de capitole deschise pentru armonizarea legislatiilor proprii cu cele ale UE. Urmeaza Ungaria cu 17, in timp ce Cehia si Polonia au inchis fiecare cate 15. Dar foarte aproape se afla doua candidate din asa-numitul „al doilea val” care au demarat negocierile in luna martie 2000. Lituania si Malta au inchis deja 13 capitole din dosarul negocierilor.
Unele capitole au fost facile. Statistica, intreprinderile mici si mijlocii, cercetarea stiintifica au pus putine probleme celor 12 tari candidate.
Cele mai dificile subiecte au ramas de discutat: libera circulatie a persoanelor, agricultura sau politicile regionale, deoarece UE nu si-a formulat inca propriile cereri. Si nici unul dintre candidati nu a inchis vreun capitol dintre politicile concurentiale, transporturi, impozite sau jusititie si afacerile interne, in ciuda discutiilor care dureaza de ani de zile. Totusi, cele mai importante raman performantele economice ale candidatilor.
Per total, statisticile au relevat ca cele 12 candidate sunt orientate mai mult spre agricultura si destul de putin spre servicii. Facand o medie pentru cele 12 tari candidate, constatam ca 29% din populatia activa este implicata in agricultura (doar 4,8% in UE) si 42% este angrenata in sectorul serviciilor (68% in UE). In 1998, in sectorul agricol din Romania lucrau 38,1% din populatia activa (cel mai ridicat procent).
In ceea ce priveste salarizarea, per total, aspirantele la UE au un nivel de salarizare mult mai scazut decat tarile din UE; iar intre cele 12, exista o diferenta mare intre tara cu remuneratia cea mai mare – Slovenia, cu 70% (UE-15, luata ca etalon de 100%) si cea cu salarizarea cea mai mica – Bulgaria, cu 24%.
Si productivitatea muncii este mult diferita intre UE si grupul celor 12, economia globala a celor 15 tari vest europene fiind de doua ori si jumatate mai productiva decat cea a candidatelor. In sectorul agricol, discrepanta este chiar mai mare: de trei ori. Singura tara care corespunde la toti indicatorii economici amititi este Slovenia, care este mai tare decat unionista Portugalie si foarte aproape de Grecia.
Slovenia este cel mai aproape de UE
Mai concret, pe total economie, productivitatea muncii in grupul celor 10 aspirante este cu 41% mai scazuta decat in UE. Daca Slovenia inregistreaza cu 71% fata de media Uniunii Europene, la capatul opus se afla patru tari: Bulgaria, Letonia, Lituania si Romania, toate figurand cu rate ale productivitatii muncii mai mici decat 1/3 din media UE. Pe sectoare, agricultura tarilor candidate inregistreaza cea mai scazuta productivitate: numai 28% din media UE.
In schimb, in sectoarele de transport, comert si comunicatii, procentul de 69% fata de media vest-europeana este rezonabil. In cadrul grupului de candidate, fluctuatiile procentuale ale productivitatii muncii pe diferite domenii economice sunt semnificative. Cu datele finale pe perioada 1995-1998, putem face o scurta trecere in revista a situatiei celor 12 aspirante la UE. Astfel, in agricultura (care, de altfel, atrage cea mai numeroasa forta de munca), putem consemna doar 12% in Letonia si 94% in Slovenia; si Polonia are o productivitate scazuta in agricultura: 13%, iar Romania a inregistrat un firav 24%.
In ceea ce priveste comertul, transporturile si comunicatiile – care are cel mai ridicat aport la valoarea bruta adaugata – Bulgaria detine ultima pozitie, cu 27%, Slovenia este prima, cu 80%, iar Romania este pe la mijlocul clasamentului, cu 53%. In constructii, tot Bulgaria detine „lanterna rosie”, cu 29%, Slovenia conduce detasat, cu 72%, iar tara noastra a inregistrat doar 53% (a cincea din zece tari). In domeniul financiar, suprematia este detinuta de Slovacia – 107% (raportarea s-a facut vizavi de anul 1995, considerat ca baza de calcul de 100%), Letonia a fost bifata drept codasa, cu 31%, in timp ce Romania a marcat un imbucurator 77%. In fine, in ceea ce priveste sensibilul domeniu al serviciilor publice, pe ultimul loc se situeaza tot Bulgaria, prima in top este tot Slovenia – 86%, iar Romania s-a multumit doar cu 45%.
O alta abordare a productivitatii muncii se poate face prin cresterea indicelui de productivitate in conditii de preturi constante; luand ca baza anul 1995, deci 100%, se poate realiza o noua analiza pe domeniile amintite. Dintre toate candidatele, un salt considerabil l-a realizat Estonia, care pe total economie a marcat +23%. In clasament urmeaza celelalte doua state baltice, Letonia si Lituania, ambele cu +17%. Iar singura tara care a inregistrat o scadere a productivitatii muncii per ansamblu economic este Romania:
-3%, datorita deficientelor de strategie si lipsei de virtuti manageriale manifestate in agricultura, industrie si serviciile publice.
Ca o concluzie, putem afirma ca in contextul unei diferente considerabile dintre tarile Uniunii Europene si cele 12 tari aspirante la UE, din Europa Centrala si de Est, Romania are sanse scazute de a indeplini criteriile economice cerute pentru aderare.