din Uniunea Europeana a relevat ca doar 6% din acestia sunt de acord cu aderarea Romaniei si Bulgariei. Opinia majoritatii este ca o Uniune cu 25 de state membre este deja greu de controlat si ca urmatorul val al extinderii nu ar trebui sa atinga tarmurile conturate in mai 2004.La fel de putin incurajatoare sunt si concluziile unui sondaj realizat de Uniunea Europeana in Franta. O treime dintre francezi vor ca extinderea sa termine o data cu aderarea celor zece state central si est-europene. Ei nu sunt dispusi sa scoata din buzunare mai mult de 25 de euro de persoana, aceasta fiind suma pe care Comisia Europeana a anuntat-o ca fiind costul individual al trecerii Uniunii Europene de la formula de 15 la cea de 25 de membri.In fine, pana si politicienii ies din nota obisnuita, declarand, mai mult sau mai putin direct, ca „Uniunea Europeana nu poate digera 12 state” (Laszlo Kovacz, ministrul afacerilor externe al Ungariei) sau ca „Uniunea Europeana nu este pregatita politic pentru extindere” (Gunter Verheugen, comisar pentru extindere).Asadar, ce pot intelege romanii din amalgamul de studii, politicianisme, sanctiuni si rapoarte ce ii vizeaza direct? Cele mai bune raspunsuri nu le pot da decat politicienii. Incheiem negocierile in 2004, aderam in 2007, parlamentarii europeni sunt bagati in seama de Comisia Europeana, vin banii si daca da, chiar sunt atat de multi – sunt intrebarile pe care revista Capital le-a adresat ministrului roman al integrarii europene si reprezentantului tarii care se afla la presedintia Uniunii Europene.

Farcas: „Negocierile sunt in graficul stabilit cu UE”
Capital: Domnule ministru, intre raportul Comisiei Europene si cel al Parlamentului European exista diferente vadite de apreciere a realizarilor Romaniei. Care este explicatia?
Alexandru Farcas: Este necesara o abordare rationala a problemei, dincolo de interpretarea emotionala din mass-media. Raportul Parlamentului European este, in ansamblul sau, asemanator cu cel al Comisiei Europene. Nu este un raport negativ, nu este un raport dezastruos. Amendamentele votate de Parlamentul European surprind aspecte normale, aspecte in curs de rezolvare.
Capital: Daca evenimentele de ultima ora se inscriu in normalitatea stagiului pe care Romania il face pentru a adera la Uniunea Europeana, de ce tonul grav, ultimativ?
Alexandru Farcas: Suntem intr-un an electoral si sigur ca miza este aderarea la Uniunea Europeana, in conditiile in care Parlamentul European evalueaza situatia si subliniaza ca trebuie sa lucram in continuare pe criteriile politice de aderare, respectiv justitie, administratie, lupta impotriva coruptiei, consolidarea respectarii drepturilor omului. Sunt chestiuni aflate pe agenda Guvernului, dar nu pot fi rezolvate peste noapte.
Capital: Cum se explica indulcirea tonului raportului Parlamentului European?
Alexandru Farcas: Am manifestat disponibilitate si transparenta, nu am avut ezitari in a arata care este realitatea. Este foarte important ca, in final, a prevalat intelepciunea colectiva a Comisiei de politica externa a Parlamentului European. Este adevarat ca raportul ne judeca sever, dar mesajul este constructiv: „Continuati!”
Capital: Nu numai parlamentari europeni au transmis mesaje descurajatoare, insusi presedintele Comisiei Europene a sugerat ca negocierile de aderare cu Romania si Bulgaria ar putea fi „decuplate”. Exista motive reale de ingrijorare?
Alexandru Farcas: Romano Prodi nu a spus ceea ce mass-media a interpretat ca fiind un semnal, ca cele doua tari urmeaza sa fie separate. In mass-media si in cercurile politice bulgare exista voci care exagereaza diferente dintre Romania si Bulgaria si pledeaza pentru o mai rapida incheiere a negocierilor de aderare cu Bulgaria. Pozitia lor este fireasca, dar nu are sustinerea Comisiei Europene. Tratatul de aderare este unul singur si il vom semna impreuna. Data aderarii este aceeasi, 2007.
Capital: Este obiectivul 2007 compromis daca nu incheiem negocierile de aderare anul acesta?
Alexandru Farcas: Guvernul Romaniei nu poate lua in considerare alt semnal decat cel transmis de Comisia Europeana. Foaia de parcurs a Romaniei pana in 2007 este foarte clara. Incheiem negocierile de aderare in 2004, cu conditia continuarii reformelor. Reformele sunt in plina desfasurare, negocierile sunt in grafic, iar Romania nu va incetini turatia motoarelor. Mai exista un aspect: este importanta incheierea Tratatului de aderare in prima parte a anului 2005. Finalizarea negocierilor se poate suprapune cu incheierea Tratatului de aderare.

McElduff: „Continuam negocierile cu Romania”
Capital: Domnule McElduff, va adresam aceeasi intrebare pe care am pus-o si ministrului roman al integrarii. Cum se explica diferentele de perceptie referitoare la Romania dintre Comisia Europeana si Parlamentul European?
Brian McElduff: Discutam despre doua organisme cu functii diferite. Parlamentul European este un organism politic, pune accent pe aspectele de aceasta natura. Comisia Europeana detine rolul cheie in negocierile de aderare si in monitorizarea tarii candidate, se ocupa de aspectele tehnice, punctuale. Mecanismul de functionare al Uniunii Europene da libertatea acestor doua organisme de a avea pozitii diferite, iar diferenta de opinii nu trebuie interpretata in sens dramatic.
Capital: Ar putea recentul raport al Parlamentului European influenta obiectivele Romaniei, respectiv incheierea negocierilor anul acesta si aderarea in 2007?
Brian McElduff: Nu exista imperativul legal ca Parlamentul European sa fie consultat de Comisia Europeana in luarea deciziilor. Hotararea finala apartine Consiliului European. Statele membre sunt decise sa continue negocierile de aderare cu Romania si Bulgaria si sa respecte foaia de parcurs adoptata la Copenhaga, cu conditia ca si cele doua tari sa-si respecte angajamentele.
Capital: Este posibila modificarea ofertei financiare facute Romaniei si Bulgariei, ca urmare a opozitiei unor state membre de a creste contributiile la bugetul Uniunii Europene?
Brian McElduff: Fondurile destinate celor doua tari sunt mai mult sau mai putin puse deoparte. Prin urmare, posbilele ajustari ale pachetului financiar nu vor fi de substanta.
Capital: Cat de puternice sunt motivele de ingrijorare ale Uniunii Europene in ceea ce priveste perioada imediat urmatoare aderarii celor zece state central si est-europene si in ce masura Romania ar putea fi afectata?
Brian McElduff: Motivele de ingrijorare legate de actualul val al extinderii sunt in principal de natura politica. Exista temerea ca procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene va fi din ce in ce mai greoi. De aceea consideram ca finalizarea discutiilor pe marginea Tratatului Constitutional, in cursul acestui an, este o necesitate. Dorim sa evitam crearea unor centri de putere ce ar putea duce la crearea unei Europe cu doua viteze. Pornim de la ideea ca viitorii membri au semnat un tratat de aderare, cu valoare de lege, pe care il vor respecta, asa cum si Uniunea Europeana isi va respecta angajamentele. Este putin probabil ca evolutia despre care discutam sa aiba un efect negativ asupra negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria.
Capital: Poate Uniunea Europeana tine sub control efectele politice si economice ale actualului val al extinderii?
Brian McElduff: Extinderea este un proces controlat, indeaproape monitorizat, un proces la al carui succes concura fonduri importante alocate de la bugetul comunitar. Riscul derapajelor este extrem de redus.