Uniunea Europeană: Ursula von der Leyen votată pentru un al doilea mandat
Uniunea Europeană o propune pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat la Comisia Europeană și îl desemnează pe Antonio Costa drept președinte al Consiliului European.
În plus, liderii europeni au decis să o desemneze pe Kaja Kallas, politiciană liberală din Estonia, pentru a ocupa funcția de șef al diplomației Uniunii Europene, înlocuindu-l pe spaniolul Josep Borrell.
Liderii Uniunii Europene au votat joi pentru un al doilea mandat de cinci ani pentru Ursula von der Leyen în calitate de președinte al Comisiei Europene.
În urma acestui vot, politicianul german de centru-dreapta se confruntă acum cu un scrutin dificil în Parlamentul European, o provocare recunoscută chiar și de aliații săi din partid.
Când Parlamentul cu cei 720 de deputați europeni se va întruni la mijlocul lunii iulie, Ursula von der Leyen va fi nevoită să obțină susținerea a cel puțin 361 de europarlamentari într-un vot secret.
Actuala coaliție, compusă din socialiști, liberali și grupul său de centru-dreapta, deține puțin sub 400 de locuri.
Cu toate acestea, analiștii avertizează că aproximativ 10% dintre membrii acestei coaliții ar putea să nu voteze pentru von der Leyen, ceea ce ar putea să o plaseze la limita celor 361 de voturi necesare.
Conform POLITICO, votul ar putea începe cu data de 18 iulie.
Provocările lui Ursula von der Leyen: strategii și alianțe într-un Parlament European divizat
În 2019, în timp ce era ministru al apărării în Germania și a fost numită în funcția cea mai puternică din UE, Ursula von der Leyen a reușit să obțină aprobarea Parlamentului European cu doar nouă voturi peste pragul minim necesar, într-un context marcat de criză.
Acum, deși are un istoric demonstrat, multe dintre partidele care au sprijinit-o atunci, cum ar fi Legea și Justiția din Polonia, nu mai sunt dispuse să o susțină.
Este puțin probabil ca menținerea unei coaliții restrânse să ofere lui von der Leyen numărul de voturi necesar. Împreună, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, socialiștii și democrații, și grupul liberal Renew controlează puțin sub 400 de locuri.
Aceasta reprezintă o majoritate destul de mică, mai ales având în vedere că anumite părți ale coaliției – inclusiv republicanii francezi și Fianna Fáil irlandez – au declarat deja că nu vor susține candidatura sa în Parlamentul European.
Una dintre cele mai riscante strategii ar fi să încerce să câștige sprijinul lui Meloni și, posibil, al altor membri din grupul Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), care acum ocupă locul al treilea în Parlamentul European, depășind Renew în această poziție influentă.
Cancelarul german Olaf Scholz a evitat intenționat implicarea directă a premierului italian în negocierile conduse de cei șase negociatori politici de vârf ai UE, au subliniat surse oficiale.
Ce se întâmplă dacă nu va fi realeasă von der Leyen?
Această abordare reflectă dinamica din Parlament, unde socialiștii și Renew au tras o linie clară: dacă vor percepe că von der Leyen încheie un acord cu Meloni, vor acționa pentru a o exclude din proces.
În situația în care nu va fi aleasă în urma votului secret, chiar și cu un singur vot, Consiliul European are la dispoziție o lună pentru a discuta și a propune un alt candidat, ceea ce ar fi fără precedent și ar putea genera o criză politică.
În cazul în care va fi confirmată pentru un nou mandat, va avea posibilitatea să negocieze cu guvernele naționale privind desemnarea comisarului fiecărei țări, deși în mod neoficial statele membre au început deja să avanseze numele și portofoliile pe care le doresc.
Este de așteptat ca von der Leyen să solicite din nou două propuneri de comisari din partea fiecărui guvern, unul femeie și unul bărbat. Ea va avea flexibilitatea de a decide cum să împartă portofoliile.
În precedentul său mandat, a provocat reacții puternice în rândul stângii politice prin crearea unui portofoliu pentru „modul de viață european”, ocupat anterior de comisarul grec Margaritis Schinas. De asemenea, este incert dacă va menține vicepreședinții executivi ai Comisiei sau va opta pentru o structură mai simplificată.
Pentru António Costa, care va deveni preşedinte al Consiliului European cel puţin până în iunie 2027, nu va avea nevoie de sprijinul Parlamentului.
