Cei 28 au avut o "vie discuţie" joi asupra cotelor de primire a refugiaţilor, care nu a condus la depăşirea de către Uniunea Europeană a impasului legat de această măsură controversată, la originea unor tensiuni ce ajung până în centrul instituţiilor europene, potrivit Agerpres.
Dezbaterea a durat timp de mai bine de două ore în cadrul unui dineu cu uşile închise la care au luat parte liderii ţărilor membre UE şi care nu a făcut obiectul unor concluzii scrise, la finalul primei zile a summitului de la Bruxelles.
"Punctele de vedere ale unora şi ale altora nu s-au schimbat", a explicat cancelarul german, Angela Merkel, constatând că va trebuie continuată munca până în iunie, data limită fixată de statele UE pentru deblocarea, după mai multe luni, a reformei privind regulile europene de azil.
"Discuţia a fost una vie pentru că divergenţele sunt mari", a recunoscut premierul olandez, Mark Rutte, înainte de a admite, fatalist, că "nu există nicio soluţie pentru găsirea unui consens asupra cotelor", notează AFP.
De o parte, ţările din grupul de la Vişegrad ( Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) se declară gata să-şi arate solidaritatea financiară cu ţările aflate în prima linie a sosirilor de migranţi, precum Italia, dar exclud primirea solicitanţilor de azil intraţi în UE prin Marea Mediterană.
De cealaltă parte, un grup de ţări, condus de Berlin, acceptă că solidaritatea se poate exprima în diferite modalităţi, dar insistă ca nicio ţară să nu poată fi scutită de la împărţirea primirii refugiaţilor.
"Cotele au divizat cu adevărat UE, trebuie să fim prudenţi pentru viitor", a avertizat premierul slovac, Robert Fico, anunţând cu ţările de la Vişegrad un ajutor de 35 milioane de euro în sprijinul acţiunilor Italiei pentru gestionarea migraţiei din Libia.
Prim-ministrul italian, Paolo Gentiloni, a salutat ajutorul financiar, "dar asta nu schimbă cu nimic divergenţele referitoare la relocalizările refugiaţilor". "O să le discutăm în seara aceasta, fără a le rezolva", s-a resemnat Gentiloni.
"Conform concepţiei mele, nu poate să existe solidaritate selectivă între statele membre", a subliniat şi Angela Merkel.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a considerat că "fiecare trebuie să facă concesii". El a salutat gesturile de "bunăvoinţă" din partea ţărilor din grupul de la Vişegrad, dar a apreciat că "asta nu rezolvă totul".