Razboiul din Irak va determina mutatii profunde in economia mondiala. Piata petrolului a fost extrem de volatila in ultimele saptamani. Acest fapt poate fi considerat normal, avand in vedere ca Irakul este cotat drept a doua tara din lume, dupa rezervele de titei. Pretul unui baril a variat de la aproape 40 USD, pe 27 februarie, la 25 USD pe 21 martie, pentru ca in prezent sa se stabilizeze in jurul valorii de 30 USD/baril. Oscilatiile au fost insa mai mici decat in 1990 – 1991, cu toate ca ultimele 12 luni au fost marcate de mai multe evenimente majore pe aceasta piata. In acest an, fata de perioada cand Irakul a invadat Kuweitul, exista mai multe diferente. In 1991, sistarea livrarilor de petrol din Irak si Kuweit a insumat 5 milioane de barili pe zi. In 2003, de pe piata lipsesc doar livrarile din Irak, care erau de 2,3 – 2,5 milioane barili pe zi. Daca si campurile din nordul tarii, de unde se pompeaza cam jumatate din productia zilnica de petrol, vor intra sub controlul trupelor aliate, fara a se inregistra distrugeri de puturi, in maximum o luna de la incheierea ostilitatilor, Irakul va fi capabil sa exporte din nou pana la trei milioane de barili pe zi. Analistii considera ca nu exista, deocamdata, motive intemeiate pentru ca pretul petrolului sa creasca in perioada imediat urmatoare.
Companiile petroliere sunt sceptice, asteptandu-se ca pretul unui baril de petrol sa fie cotat pe piata spot la circa 25 USD. De aceea si-au calculat bugetele de exploatare la un cost care sa situeze in jurul valorii a 18 USD/baril. Castigurile vor fi de partea marilor consumatori, care vor plati mai putin pentru energia consumata. Acest fapt se remarca si pe piata bursiera, cotatiile marilor companii petroliere crescand mult mai lent decat celelalte actiuni. Investitorii se asteapta ca profiturile acestora, respectiv si dividendele sa fie mai mici decat in anii trecuti. Prognozele indica o crestere a cererii mondiale cu 2%, luand in calcul o ieftinire a petrolului.
Previziuni optimiste se fac si cu privire la volumul investitiilor straine directe. La nivel global, acestea vor creste cu peste 25% anul viitor, dupa ce numai anul trecut au scazut cu 22%. Dinamica investitiilor directe va fi superioara ritmului de crestere a economiilor nationale din statele dezvoltate. Un factor important il constituie durata razboiului. In cazul prelungirii conflictului, economia mondiala nu va avea decat de suferit. Analistii EIU, citati de Reuters, apreciaza ca Statele Unite vor deveni principala destinatie a investitiilor, dupa ce intrarile de capital s-au diminuat, in 2002, cu 80%. SUA vor absorbi aproape un sfert din fluxurile internationale de capital in perioada 2003 – 2007. Dintre tarile in curs de dezvoltare, cea mai castigata va fi China, care isi va creste cota. De remarcat ca pe fondul recesiunii mondiale, China a reusit sa atraga in 2002 investitii straine de 57,4 miliarde dolari.
Consumul americanilor a scazut de la inceputul anului
Cu toate aceste previziuni optimiste, oamenii de afaceri asteapta sfarsitul razboiului. Reconstructia Irakului va atrage fonduri importante, de care vor beneficia, in primul rand, companiile americane. Insa durata razboiului este marea necunoscuta. Un razboi de lunga durata va creste deficitul bugetar al SUA, care deja se afla la cele mai mari valori din ultimul deceniu. Planul de redresare economica prin reducerea fiscalitatii, promovat de presedintele Bush, a fost deja ajustat, pentru a nu greva prea mult veniturile la buget. Motorul economiei americane, consumul, va avea si el de suferit in cazul unui conflict de durata. Dupa entuziasmul primei saptamani de conflict, cand bursele au inregistrat cresteri spectaculoase, investitorii bat in retragere, devenind extrem de precauti. Incertitudinea nu este deloc pe placul oamenilor de afaceri. Bancile inregistreaza lichiditati uriase, razboiul parand sa nu afecteze mersul afacerilor nici macar in tarile din Golful Persic. Nu se manifesta nici un sentiment de panica, iar transferurile se fac la timp. In schimb, nici nu se discuta despre mari investitii. In aceste zile sunt preferate investitiile cele mai sigure, in aur si proprietati imobiliare, ale caror preturi sunt in crestere.
Unul dintre sectoarele care a inregistrat anul trecut rezultate pozitive in SUA, constructia de locuinte, da semne de incetinire. In 2002, cifra de afaceri a fost de 700 miliarde de dolari, fata de 400 miliarde la sfarsitul anilor 90. Cu toate ca dobanzile sunt cele mai mici din ultimii 30 de ani, numarul de case vandute in februarie a scazut cu 11%. In prezent, economiile reprezinta 4% din veniturile lunare ale unei familii americane, cu 2% mai mult decat in perioada boomului din anii 90, dar mult sub cele 8% din deceniul opt si noua. Vanzarile de automobile sunt in scadere, Ford si General Motors anuntand reduceri ale productiei. In ciuda restructurarilor din ultimii ani, companiile americane folosesc in continuare 75% din capacitatile de productie existente. Aceasta inseamna ca investitiile in noi capacitati sunt putin probabile. Vestea buna este ca profiturile companiilor au crescut suficient, neputand fi vorba de o criza prelungita, precum cea din Japonia. Economistii de pe Wall Street sunt de un optimism moderat, anticipand o crestere economica de 3,6% anul viitor, de la 2,6% in acest an.
Deja se cunosc sectoarele care vor avea cel mai mult de suferit de pe urma conflictului: turismul si transporturile aeriene. Industria turismului din Europa a anuntat ca rezervarile pentru sezonul de vara au scazut cu 15%, dupa ce anul trecut numarul turistilor fusese cu 5% mai mic decat in 2001. Cea mai afectata va fi cu siguranta Franta. Pana in 2002, Franta fusese destinatia preferata de cei mai multi dintre turistii americani. In acest an, gradul de ocupare a hotelurilor franceze ar putea sa fie cu 25-30% mai mic, anunta asociatia hotelierilor din aceasta tara. Daca nici in a doua parte a anului conjunctura nu se va imbunatati, vor fi desfiintate mai multe locuri de munca in acest domeniu, atrag atentia agentiile de turism.