Studiul, realizat la cererea organizaţiilor Transport&Environment şi Greenpeace, relevă faptul că se poate ajunge la o medie de 70 gr.CO2/km (adică aproape jumătate din media actuală de 136 gr.CO2/km), până în 2025, cu o combinaţie de maşini hibride şi autoturisme propulsate de motoare cu combustie internă foarte eficiente, într-o proporţie aproximativ egală.
Trecerea la autovehicule cu emisii ultra-scăzute de carbon este indispensabilă în cazul în care Europa vrea să-şi atingă obiectivele pe termen lung, de reducere a emisiilor din transporturile rutiere, care reprezintă 17% din totalul de emisii de CO2 şi este singura sursă europeană de emisii în creştere. Studiul realizat de Ricardo-AEA –  o firmă reputată, care oferă consultanţă guvernelor şi companiilor multinaţionale – a luat în considerare o serie de limite de emisii de CO2, pînă în anul 2025, şi proporţia de tehnologii din industria auto, necesară pentru atingerea respectivelor obiective de emisii.
Studiul indică faptul că ţinta de 70 grCO2/km poate fi îndeplinită şi cu existenţa unui procentaj modest de autovehicule electrice, de 7%, care este cifra minimă din cele mai conservatoare prognoze pentru autovehiculelor electrice, până în anul 2025. Restul flotei de autovehicule va fi compus din vehicule hibride (22%), iar cea mai mare pondere o vor avea autovehiculele convenţionale (benzină şi diesel), de 71%.
O ţintă mai ambiţioasă, de 60 grCO2/km, până în 2025, poate fi atinsă printr-o combinaţie a tehnologiilor existente cu autovehicule electrice cu tehnologii avansate de propulsie, care se în scriu într-o marjă realizabilă şi credibilă a proiecţiilor şi scenariilor pieţei. Conform studiului Ricardo-AEA, obiectivul de 60 grCO2/km poate fi atins printr-o proporţie de 24% automobile electrice, 24% hibride şi 52% autovehicule convenţionale (benzină şi diesel). „Ţinta de 60 grCO2/km va contribui, foarte probabil, la accelerarea introducerii de tehnologii cu emisii ultra-scăzute de carbon, precum autovehiculele electrice propulsate de baterii”, se menţionează în concluziile studiului.
Pentru autoutilitare, o ţintă de 100 grCO2/km, până în 2025, poate fi atinsă printr-o proporţie de 50% autovehicule hibride, sau prin introducerea unei proporţii infime, de 1,5%, de autoutilitare electrice, împreună cu 22% electrice, iar restul cu propulsie tradiţională (benzină şi diesel). Costurile suplimentare, datorate aplicării noilor tehnologii pentru autoturisme (60 grCO2) şi pentru autoutilitare (100 grCO2), se vor amortiza în trei ani, în perioda în care vor fi deţinute de primul proprietar.
Parlamentul European dezbate în prezent modul de implementare a ţintei de emisii de 95 grCO2/km, pînă în 2020, şi are puterea de a fixa acum o ţintă de emisii şi pentru anul 2025, aşa cum a făcut-o şi pentru obiectivul din anul 2020 (obiectiv pe care Comisia Europeană l-a ratat în anul 2007). Statele Unite – renumite pentru automobilele sale cu consum mare de carburant – au stabilit deja un standard de eficienţă a consumului de carburant pentru automobile, până în anul 2025, ce impune o reducere cu 50% a consumului de carburant, faţă de anul de referinţă 2011.
În Europa însă, constructorii de automobile de lux, precum Daimler sau BMW din Germania, susţin menţinerea ’portiţelor’ din legislaţia actuală, aşa-numitele super-credite, deoarece acestea le-ar permite să producă în continuare autoturisme poluante, în cazul în care ar fabrica şi autovehicule cu emisii foarte scăzute, cum ar fi cele electrice. Studiul Ricardo-AEA demonstrează că supercreditele nu sunt necesare pentru stimularea producerii de automobile electrice. Standardele de emisii mai stricte constituie însă cea mai buna soluţie.

Există patru motive foarte bine întemeiate din cauza cărora ţintele de emisii pentru anul 2025 ar trebui stabilite cât mai curând posibil:

1.    Se oferă industriei de automobile predictibilitatea planificării şi investiţiilor;

2.    Se stimulează cererea pieţei pentru autovehicule cu emisii ultra-scăzute, cum ar fi vehiculele electrice;

3.    Menţinerea Uniunii Europene în fruntea producătorilor de autovehicule eficiente din punct de vedere al consumului de carburant;

4.    Trimiterea unui semnal politic clar către industria de automobile despre necesitatea reducerii în continuare a emisiilor. 
Multe ţări europene şi-au propus obiective ambiţioase în ceea ce priveşte utilizarea vehiculelor electrice (EVs): opt ţări membre ale UE estimează vânzări cumulate de 6,7 milioane de vehicule electrice, pâna în anul 2020. Consiliul Consultativ European pentru Cercetare în Transporturi (European Transport Research Advisory Council), un consorţiu al industriei auto, şi-a propus drept obiectiv atingerea cifrei de 5 milioane de vehicule electrice, care să circule pe drumurile europene, până în anul 2020.

În iunie, 2011, la Boxberg, Germania, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a industriei de autovehicule, dr. Rolf Leonard, vice-preşedintele Bosch Engineering Diesel Systems (cel mai mare furnizor european de subansamble auto), a spus: „Oricare ar fi inovaţiile care ar putea apărea în viitor în această industrie, experienţa pe care am acumulat-o deja în dezvoltarea unor tehnologii de pionierat în domeniul sistemelor de propulsie ne permite să afirmăm că ţinta de 70 grCO2/km – pusă în discuţie pentru anul 2025 – este pe deplin realizabilă”.