Conform previziunilor economice de toamnă publicate joi de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%. 

Şi pentru 2018, Comisia Europeană şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară. 

„Creşterea reală a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, susţinută în principal de consumul privat. Ritmul de creştere a PIB va încetini dar va rămâne peste potenţial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflaţia va afecta veniturile disponibile, dar este aşteptat să fie în continuare principalul motor al creşterii. Mai mult, investiţiile sunt preconizate să crească ca urmare a reluării implementării proiectelor finanţate de fonduri de la UE”, se arată în raportul Comisiei Europene, transmite Agerpres. 

În ceea ce priveşte deficitul guvernamental general, conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019. 

„Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecinţă a relaxării fiscale şi a creşterii decalajului dintre PIB-ul realizat şi PIB-ul potenţial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 şi aproape 4,6% în 2019. În pofida creşterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019”, se arată în raportul CE. 

Executivul comunitar subliniază însă că, având în vedere că până la data elaborării acestor prognoze nu a fost publicat proiectul de buget pe 2018 şi, de asemenea, că nu a fost stabilit modul în care vor fi puse în practică mai multe alte măsuri anunţate anterior, aceste elemente reprezintă un risc (pozitiv sau negativ) la adresa acestor prognoze. Acest lucru este valabil în special în cazul modificărilor preconizate în sistemul de contribuţii sociale şi al impozitului pe venitul persoanelor fizice. 

 

„Posibila înăsprire a politicii monetare a BNR, ca răspuns la presiunile inflaţioniste, ar putea afecta perspectivele pentru investiţiile private şi exporturi. De asemenea, investiţiile ar putea fi afectate negativ dacă Guvernul va reduce şi mai mult investiţiile publice pentru a-şi atinge ţintele bugetare. Creşterea costurilor cu mâna de lucru, ca urmare a faptului că majorarea salariilor depăşeşte creşterea productivităţii, ar putea afecta exporturile României. La nivel general, incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică”, subliniază Comisia Europeană. 

Pe ansamblu, conform previziunilor de toamnă ale CE, economia UE urmează să depăşească aşteptările, cu o creştere solidă de 2,3% în acest an (faţă de 1,9% cât estima în primavară). Economia zonei euro este pe cale să crească în acest an în ritmul cel mai rapid din ultimul deceniu, cu o previziune de creştere a PIB-ului real de 2,2%. Aceasta depăşeşte substanţial previziunile de primavară (1,7 %). Comisia Europeana se aşteaptă ca creşterea economica să se menţină atât în zona euro, cât şi în UE la 2,1% în 2018 şi la 1,9% în 2019 (previziunile de primavară pentru 2018 mizau pe o creştere de 1,8% în zona euro, 1,9% în UE).