Comisia Europeană a adoptat marţi, în urma solicitării Republicii Moldova, o propunere pentru o nouă operaţiune de asistenţă macrofinanciară (MFA) de până la 150 milioane de euro, din care 30 milioane de euro sunt granturi şi până la 120 milioane de euro sunt împrumuturi pe termen mediu în condiţii de finanţare favorabile, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

„Comisia Europeană continuă să fie alături de oamenii din Republica Moldova, în această perioadă dificilă. Alături de noul program cu FMI, această nou-propusă asistenţă macrofinanciară va furniza atât granturi cât şi împrumuturi pe termen mediu în condiţii de finanţare favorabile, pentru a ajuta la sprijinirea economiei Republicii Moldova în următorii doi ani. Ca întotdeauna, această finanţare va fi condiţionată de îndeplinirea angajamentelor menite să rezolve unele din cele mai presante probleme care afectează dezvoltarea economiei ţării”, a afirmat comisarul pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Republica Moldova a primit deja 160 milioane de euro de la UE

Noul MFA are la bază cele două operaţiuni de asistenţă macrofinanciară precedente, prin care UE a distribuit în total Republicii Moldova 160 milioane de euro din 2017.

Executivul comunitar apreciază că Republica Moldova continuă să se confrunte cu multe provocări, în special în ceea ce priveşte necesitatea de a combate corupţia şi problemele de guvernanţă care au contribuit la slăbirea balanţei de plăţi în ultimii ani, fapt care a determinat solicitarea de sprijin din partea partenerilor internaţionali. Recent, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză semnificativă a energiei care, cuplată cu redresarea post-pandemie, are implicaţii suplimentare asupra stabilităţii economice şi a perspectivelor viitoare.

Asistenţa macrofinanciară va ajuta Republica Moldova să acopere o parte din necesităţile sale de finanţare externă în următorii doi ani şi va contribui la reducerea vulnerabilităţilor fiscale ale ţării.

UE va continua să sprijine Republica Moldova

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, declara la finalul anului trecut că toate crizele din 2021 nu au mai lăsat spaţiu în agenda internaţională a UE pentru „revitalizarea multilateralismului” sau „gestionarea în mod echilibrat a migraţiei, a crizelor energetice şi climatice sau a regulilor privind tranziţia digitală”.

„Pe măsură ce conflictele hibride se înmulţesc, trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina sau Republica Moldova să reziste presiunii Rusiei şi să ne păstrăm concentrarea de neclintit asupra Belarusului”, a apreciat Borrell, care a amintit că UE a aprobat deja cel de-al cincilea pachet de sancţiuni împotriva regimului preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, pentru că s-a folosit de migranţi la frontiera externă europeană ca să pună presiune pe UE.