UE pune condiţii mai grele de creditare decât FMI

În ecuaţia negocierilor pentru împrumutul acordat ţării noastre ar pu­tea fi implicate şi alte instituţii internaţionale. Pentru moment, bugetul alocat de UE pentru ţările din Est este insuficient, pe cale de a se epuiza. România a solicitat Co­misiei Europene (CE) acordarea unui îm­pru­mut. De asemenea, autorităţile de la Bu­cu­reşti discută cu reprezentanţii Fondului Internaţional Monetar (FMI) pentru încheierea unui acord de finanţare. Se vorbeşte

În ecuaţia negocierilor pentru împrumutul acordat ţării noastre ar pu­tea fi implicate şi alte instituţii internaţionale. Pentru moment, bugetul alocat de UE pentru ţările din Est este insuficient, pe cale de a se epuiza.

România a solicitat Co­misiei Europene (CE) acordarea unui îm­pru­mut. De asemenea, autorităţile de la Bu­cu­reşti discută cu reprezentanţii Fondului Internaţional Monetar (FMI) pentru încheierea unui acord de finanţare. Se vorbeşte în total de circa 19 miliarde de euro, din care cea mai mare parte va fi acoperită din împrumutul care va fi acordat de FMI. Cât ar putea veni de la UE? „Este greu de avansat o cifră. Aceasta va fi subiectul negocierilor care vor începe în curând între autorităţile române şi Comisia Europeană, dar şi celelalte instituţii internaţionale“, ne-a spus Leonard Orban, comisar european pentru Multilingvism. Acesta a afirmat că în ecuaţia negocierilor ar pu­tea fi implicate şi alte instituţii internaţionale. „De exemplu, în cazul Ungariei, sursele de finanţare au venit de la UE, FMI şi Banca Mondială, iar în cazul Letoniei, la aceste surse s-au adăugat şi împrumuturile acordate de unele state nordice“, a completat Orban. Comunitatea Europeană a constituit un fond pentru susţinerea, în această perioadă dificilă, a statelor membre din afara zonei euro. Iniţial, erau disponibile 25,5 miliarde de euro, însă după împrumuturile acordate Ungariei şi Letoniei au mai rămas 12,5 miliarde de euro. Din suma aceasta va trebui să se alimenteze România, dar şi alte state membre care vor avea nevoie urgentă de bani. Sumele, precizează Leonard Orban, sunt alocate strict pentru echilibrarea balanţei de plăţi.

Cu ce condiţie ni se dau banii?

În ceea ce priveşte condiţiile pe care ni le va impune UE pentru a ne acorda acest împrumut, acestea „vor constitui subiectul discuţiilor dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Bruxelles, dar va exista şi o concertare între CE şi FMI“, subliniază Orban. Oficialul european spune că negocierile vor începe în curând, iar în cadrul lor se va stabili şi perioada pentru care se va acorda împrumutul, „fie că e vorba de un an sau doi“. Sumele de bani vor fi alocate în tranşe, fiecare dintre acestea fiind condiţionată de îndeplinirea cerinţelor pentru cea precedentă. „Împrumutul de la UE va fi acordat României în condiţii identice cu cele prin care UE a obţinut banii de pe piaţă“, susţine Orban.

Costul împrumutului

Pe de altă parte, agenţiile de ştiri au anunţat că UE ia în considerare acordarea, către FMI, a unui împrumut de 75-100 de miliarde de dolari, pentru a creşte capacitatea de creditare a instituţiei. Astfel, UE sprijină dublarea resurselor FMI, până la 500 miliarde de dolari, pentru a ajuta ţările care se confruntă cu deficite ale balanţei de plăţi.

FMI şi UE au acordat Ungariei un împrumut de 25,1 miliarde de dolari, însă guvernul maghiar trebuie să menţină bugetul sub control, pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de cele două organizaţii. Astfel, una dintre primele măsuri luate de guvernul de la Budapesta a fost de a majora TVA de la 20% la 23%. S-ar putea întâmpla acelaşi lucru şi în România după semnarea acordurilor de împrumut? „Depinde de condiţiile care vor fi negociate. Însă, măsurile vor viza stabilitatea şi prudenţa bugetară şi un cadru fiscal care să genereze o creştere economică pe termen mediu şi lung“, a conchis Orban. Acesta a explicat, pentru Capital, că UE ar putea impune condiţii şi mai constrângătoare decât FMI. Specialiştii de la Bank of America Securities-Merrill Lynch susţin că, în ciuda ajutorului financiar primit de la FMI şi UE, moneda noastră naţională s-ar putea deprecia în continuare faţă de euro, după ce România va ajunge la un acord cu FMI.

«Împrumutul de la UE va fi acordat României în condiţii identice celor prin care UE a obţinut banii de pe piaţă.»
Leonard Orban, comisar european

12,5 miliarde de euro au mai rămas, deocamdată, în bugetul fondului constituit de UE pentru susţinerea statelor membre din afara zonei euro, astfel încât acestea să-şi echilibreze balanţa de plăţi

Optimism
Pentru a doua parte a anului viitor Comisia Europeană vede o uşoară creştere economică în spaţiul UE

Leonard Orban: România va primi în avans jumătate de miliard de euro

Capital: Comisia Europeană (CE) va face anumite concesii în ceea ce priveşte deficitul bugetar excesiv, ţinând cont de situaţia economică pe plan mondial?
Leonard Orban: În urma recentei evaluări făcute asupra a 21 de state membre, în cazul a şase state s-a luat decizia deschiderii procedurii de deficit excesiv. România nu a intrat încă pe această procedură, pentru că analiza nu s-a încheiat. Dar, în foarte scurt timp, va fi discutat şi cazul României. Propunerile CE trebuie să fie acceptate şi de către Consiliu, res­pectiv de miniştrii de finanţe ai statelor UE. Această discuţie va avea loc în luna aprilie. În condiţiile în care există un deficit bugetar de peste 3%, iar perspectivele sunt de aşa natură încât acesta se menţine, CE nu ezită să ia măsuri. Cu o singură excepţie. În tratat se prevede că, atunci când deficitul este cauzat de o situaţie excepţională, se poate renunţa la deschiderea procedurii.

Capital: Se vorbeşte de urgentarea trecerii la euro, ca o soluţie de depăşire mai rapidă a crizei. CE va fi mai îngăduitoare în ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim?
Leonard Orban: Nici nu se pune problema. România va adopta moneda unică doar atunci când va fi pregătită din punct de vedere economic. Atunci când un stat trece la euro, şi chiar în perioada premergătoare, marja de manevră pe care o are pentru a gestiona situaţia la nivel macroeconomic este mult mai limitată. Mă refer, în special, la piaţa muncii. Dacă ne uităm la situaţia existentă pe piaţa muncii din România, ne dăm seama că aceasta este departe de a fi flexibilă, mai ales în condiţiile în care vrei să faci faţă provocărilor care apar în momentul adoptării monedei unice europene. Sigur, în actualele condiţii, este un avantaj să te afli în interiorul zonei euro, dar intrarea prea rapidă poate face mai mult rău decât bine. România nu este pregătită pentru a adera rapid la moneda unică. În plus, o astfel de intrare ar putea pune sub semnul întrebării stabilitatea zonei euro.

Capital: Unele guverne europene acordă o serie de facilităţi pentru companiile autohtone care îşi repatriază investiţiile. Există riscul ca anumiţi investitori străini să se retragă din România?
Leonard Orban: Comisia Europeană veghează să nu apară astfel de derapaje. Mesajul nostru este “Nu protecţionismului!“; protecţionismul pare să fie soluţia pe termen scurt, dar are efecte negative pe termen mediu şi lung. Se caută soluţii pentru depăşirea crizei, fără să se pună sub semnul întrebării regulile după care funcţionează UE. Mă refer, printre altele, la libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. De aceea, CE manifestă flexibilitate în a stimula absorbţia fondurilor UE, crescând semnificativ prefinanţarea în acest an. România ar putea beneficia de aproximativ jumătate de miliard de euro în plus faţă de cât ar fi trebuit să primească. Aceşti bani ar fi trebuit să intre în următorii ani, dar s-a considerat că acum este nevoie urgentă de ei.

Capital: Cum se vede 2010 de la Bru­xelles?
Leonard Orban: Unii susţin că în a doua parte a anului viitor va începe o uşoară creştere economică, alţii mai pesimişti spun că această criză se va prelungi. Noi însă suntem optimişti.