Dacă ai nevoie de bani ca să-ţi dezvolţi afacerea, poţi accesa schemele de finanţare nerambursabilă de la bugetul UE. Acestea sunt separate de fondurile europene alocate Romåniei.
Pentru a susţine micile companii să facă faţă concurenţei acerbe de la nivel mondial, UE acordă sume importante pentru cercetare şi dezvoltare. Peste 50 de miliarde de euro sunt puse la dispoziţia IMM-urilor şi asociaţiilor sau grupărilor de IMM, companiilor care inovează, dar şi cercetătorilor şi universităţilor, prin intermediul „Celui de-al Şaptelea Program-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică“. Denumit pe scurt PC 7, acesta are bugetul proiectat pentru o perioadă de şapte ani, respectiv pentru intervalul 2007-2013. Banii vor fi cheltuiţi, în cea mai mare parte, pentru subvenţii acordate persoanelor implicate în cercetare din întreaga Europă şi chiar din afara acesteia, dacă sunt incluse într-un proiect european, pentru co-finanţarea cercetării, dezvoltarea tehnologică şi proiectele demonstrative, unul din scopuri fiind creşterea competitivităţii IMM-urilor prin stimularea capacităţii lor de inovare. Pentru a fi complementare cu programele naţionale de cercetare, activităţile finanţate prin PC 7 trebuie să aibă o „valoare adăugată europeană“. Un aspect-cheie al valorii adăugate europene îl reprezintă caracterul transnaţional al multor acţiuni: proiectele de cercetare sunt desfăşurate de consorţii formate de companii din diverse ţări europene (şi alte ţări).
Programele specifice formează cele cinci blocuri majore ale PC7: cooperare, idei, oameni, capacităţi şi cercetare nucleară. Programul Cooperare este elementul central al PC 7, reprezentånd două treimi din bugetul total. Acesta finanţează proiecte din diverse domenii: sănătate, alimentaţie, pescuit şi biotehnologie, spaţiu, securitate, mediu etc. Programul Idei sprijină „cercetarea de frontieră“, exclusiv pe baza excelenţei ştiinţifice. Cercetarea poate fi realizată în orice domeniu al ştiinţei sau tehnologiei, inclusiv ingineria, ştiinţele socio-economice şi umaniste. Programul Oameni asigură susţinerea în ceea ce priveşte mobilitatea cercetătorilor şi dezvoltarea carierei, atåt pentru cercetătorii din UE, cåt şi pentru cei de pe plan extern. Programul Capacităţi acoperă infrastructurile de cercetare, cercetarea în beneficiul IMM-urilor, ştiinţa în societate etc.
Ultimul program, cel pentru cercetare şi instruire nucleară, cuprinde activităţile de cercetare, dezvoltare tehnologică, cooperare internaţională, diseminare a informaţiilor tehnice şi exploatare, dar şi instruire în domeniu.
Reducerea impozitelor, o soluţie pentru IMM-uri
Cum să fie utilizate mai eficient aceste fonduri? Care sunt problemele cu care se confruntă IMM-urile care doresc să acceseze o finanţare nerambursabilă? La aceste întrebări au încercat să răspundă participanţii la conferinţa „Cercetare europeană pentru IMM-uri – Inovaţia în mişcare“. Evenimentul a fost organizat săptămåna trecută la Paris de preşedinţia franceză a UE. „Europa nu are o altă soluţie, dacă doreşte să progreseze şi să facă faţă concurenţei pe plan mondial, decåt să pună banii în mişcare şi să susţină procesul de inovare-cercetare. Creşterea economică şi prosperitatea sunt legate de cercetare. De aceea, cei 3% din PIB, cåt va aloca UE pentru cercetare, nu trebuie doar cheltuiţi, ci trebuie cheltuiţi eficient“, a declarat comisarul european pentru ştiinţă şi cercetare, Janez Potocnik, prezent la conferinţă. Acesta a precizat că în UE există circa 23 de milioane de IMM-uri, în care lucrează 100 de milioane de persoane. Aproximativ 90% din IMM-urile europene sunt microîntreprinderi, ce au maximum zece angajaţi. Dintre acestea, numai 1% sunt „pionieri ai tehnologiei“, pentru care cercetarea reprezintă cheia succesului în afaceri.
Hervé Novelli, secretarul de stat în cadrul Ministerului Comerţului, IMM-urilor, turismului şi serviciilor, a găsit un răspuns la problemele cu care se confruntă micii întreprinzători: „Cum putem îmbunătăţi mediul de afaceri? Cum putem susţine IMM-urile care inovează? Atåta timp cåt 70% din economia UE este concentrată în sfera serviciilor, trebuie să reducem impozitele în cazul IMM-urilor“.
Mitul consultanţilor, birocraţie şi finanţări preferenţiale
Printre problemele invocate de oamenii de afaceri care au participat la conferinţă, se află şi imposibilitatea acestora de a pune în practică tehnologiile inovative finanţate din bani europeni. Barbara Gimeno, CEO al companiei austriece Gat Food Essentials, care activează în industria alimentară, susţine: „Deşi ai o tehnologie bună, care funcţionează, este foarte greu să convingi marii parteneri să o aplice pe scară largă. Din acest punct de vedere, nu am găsit niciun suport în programele UE“. De altfel, europarlamentarul italian Pia Elda Locatelli, membră a Comisiei de industrie, cercetare şi energie, a recunoscut că „avem o piaţă comună, nu însă şi pentru cercetare-inovare“.
Dar, pånă la punerea în aplicare a tehnologiilor inovative, unele IMM-uri s-au confruntat cu o serie de dificultăţi legate de aprobarea proiectelor şi de obţinerea finanţării. De exemplu, Sergio Deike, CEO al companiei spaniole Plasticos Durex, care produce componente din materiale plastice şi cauciuc pentru industria auto, spitale şi laboratoare, este nemulţumit de modul în care selectează proiectele Comisia Europeană. „Nu înţelegem de ce al doilea proiect al nostru a fost respins. Acesta ar fi avut un impact economic mai mare decåt primul, care a obţinut finanţare. Se pare că cele mai multe proiecte aprobate au fost cele întocmite de consultanţii mai apropiaţi de Bruxelles“, a declarat Deike. În schimb, Malgorzata Celuch, cercetător şi vicepreşedinte al companiei Qwed din Polonia, care creează software pentru design electromagnetic, respinge ideea de a apela la un consultant. „Nu cred că trebuie să încurajăm această industrie. Dacă ai putut să-ţi scrii lucrarea de diplomă, poţi completa şi formularele şi proiectul“. De aceeaşi părere este şi Vesa Makipaa, CEO al companiei finlandeze OZ Lifa IAQ, care produce echipamente profesionale de ventilare: „Nu cred că de consultanţi avem nevoie, ci să putem comunica mai uşor cu Bruxelles-ul“. Acesta a criticat modul de lucru cu băncile: „Dacă ai un proiect de cercetare-dezvoltare, băncile sunt principalul inamic. Sunt incapabile să înţeleagă că aceasta este cheia dezvoltării economice“.
Pentru compania Beti Pletiva D.O.O din Slovenia, care activează în industria textilă, problemele au apărut după ce proiectul a fost aprobat. „Am fost înştiinţaţi că proiectul nostru va primi finanţare nerambursabilă, însă scrisoarea de la Bruxelles a venit abia după patru luni. În acest timp, noi nu am putut face investiţiile necesare“, a spus managerul de producţie, Romana Petrovic.
Poveşti de succes
Akvaplan-Niva AS este o companie cu sediul central în Norvegia, specializată în servicii de consultanţă şi cercetare în acvacultură. Aceasta a obţinut, în urmă cu trei ani, o finanţare nerambursabilă în valoare de 1.143.776 de euro pentru proiectul intitulat „Dezvoltarea sistemului inovator automat pentru alimentarea continuă a crescătoriilor piscicole“. Sistemul garantează microclimatul optim pentru fitoplancton, utilizånd atåt lumina naturală, cåt şi pe cea artificială, fiind controlate automat şi temperatura, şi concentraţia de CO2 din apă. Proiectul a fost realizat de companii şi universităţi din Norvegia, Grecia, Polonia, Cipru şi Olanda.
Cataracta, boală de care suferă numeroşi europeni, şi-a găsit o rezolvare prin intermediul unui alt proiect, ce a fost finanţat de la bugetul UE cu 1.178.500 de euro. Compania germană Cronis a coordonat un proiect denumit „Dezvoltarea unei cornee artificiale pentru ochiul uman“. Acesta a reunit mai multe IMM-uri din Franţa, Germania, Polonia, Olanda şi Marea Britanie, care au inventat un polimer oftalmic flexibil, au pus la punct tehnologia de producţie a acestuia, dar şi a instrumentelor chirurgicale necesare transplantului.
În cazuri de urgenţă, dacă aţi rămas fără curent electric, veţi putea utiliza în viitorul apropiat un generator de ultimă generaţie. Proiectul condus de compania italiană Labor SRL a primit fonduri nerambursabile în valoare de 699.140 de euro. Acesta a fost realizat de mai multe companii din Italia, Polonia, Austria şi Germania. Propunerea constă în implementarea unor tehnologii avansate, pe bază de hidrogen, pentru generatoarele de energie care pot fi utilizate în locuinţe, în cazuri de urgenţă.
Acestea sunt doar cåteva dintre ideile puse pe hårtie şi apoi transformate în proiecte, care au primit fonduri nerambursabile. Urmează ca acestea să fie transpuse în practică şi utilizate pe scară industrială. Finanţarea acestor proiecte de la bugetul UE are ca scop sprijinirea companiilor, prin creşterea competitivităţii lor, astfel încåt să facă faţă concurenţei de pe piaţa mondială.
«UE nu are suficienţi bani pentru cåte proiecte de cercetare-dezvoltare propun IMM-urile.»
Christopher John Hull, Asociaţia Europeană pentru Cercetare şi Tehnologie
3% din PIB este ţinta, conform Agendei de la Lisabona, pentru ponderea alocată proiectelor de cercetare-dezvoltare, de la bugetul UE. Romånia a alocat, în 2006, pentru cercetare 0,46% din PIB.
«Birocraţia preîntåmpină riscurile, dar omoară iniţiativa.»
Pia Elda Locatelli, europarlamentar, Italia
«Problema noastră este cum să facem Europa mai atractivă pentru investiţii.»
Janez Potocnik, comisar european pentru ştiinţă şi cercetare
Oportunitati / fonduri
Activitati de cooperare internationala INCO-NET
• Buget: 7.900.000 de euro
• Termen limită: 12 ianuarie 2009, ora 17 (ora Bruxelles-ului)
• Se finanţează: activităţi de monitorizare şi evaluare, conferinţe, seminarii, studii, studii de fezabilitate etc.
• Aplicanţi: universităţi, companii, IMM, directori de proiecte de cercetare
Ştiinta in societate
• Buget: 31.792.000 de euro
• Termen limită: 13 ianuarie 2009, ora 17 (ora Bruxelles-ului)
• Se finanţează: studii, conferinţe, seminarii, suport operaţional, activităţi de informare şi comunicare, studii de fezabilitate pentru dezvoltarea unor noi infrastructuri, cooperarea cu alte scheme europene de cercetare
• Aplicanţi: companii, IMM-uri, universităţi, directori de proiecte de cercetare
Studii in sprijinul IMM-urilor
• Buget: 20.000.000 de euro
• Termen limită: 31 octombrie, ora 17 (ora Bruxelles-ului)
• Se finanţează: schimburi de experienţă, activităţi specifice legate de infrastructura de cercetare, studii de fezabilitate, conferinţe, seminarii
• Aplicanţi: companii, IMM-uri, universităţi, directori de proiecte de cercetare
Aplicaţiile se transmit prin intermediul „Serviciului electronic de trimitere a candidaturilor“, un instrument electronic online disponibil pe internet. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.cordis.europa.eu
