Euforia s-a risipit. Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Malta, Lituania, Letonia, Estonia si Cipru, candidatele nominalizate pentru aderarea la UE in 2004, s-au confruntat cu functionarii de la Bruxelles. Socotelile acestora arata ca pretul largirii Uniunii este prea mare, iar actualii membri nu sunt incantati sa cotizeze in beneficiul noilor veniti.
Conform unui studiu realizat de Divizia economica a Dresdner Bank, costul extinderii catre est a UE prin inglobarea celor zece s-ar cifra, numai in anul 2005, la 44 miliarde euro. La baza calculului a stat supozitia ca noii veniti vor beneficia de fonduri similare cu cele primite in momentul aderarii de statele membre. Pentru ca acest scenariu sa fie fezabil, UE ar trebui sa-si dubleze bugetul actual. Ideea nu surade marilor contribuabili la oala comuna. Germania ar fi nevoita sa-si dubleze cotizatia, la 21 de miliarde euro, Marea Britanie ar trebui sa
si-o majoreze pe a sa de la 5,3 la 16,4 miliarde euro, Franta de la 1,1 la 8,2 miliarde euro, iar Italia de la 1,8 miliarde euro la 8,5 miliarde euro. Cea mai mare parte a acestor contributii va lua drumul subventionarii agriculturii celor zece, pentru ca aceasta este de fapt marea problema. Politica agricola comuna inghite in jur de 80% din bugetul anual al Uniunii, reprezentand cel mai mare cost al extinderii.
Spania nu este nici ea incantata. Guvernul spaniol estimeaza ca inglobarea „saracilor” din est va ciunti din ajutoarele regionale pe care le primeste ea din partea UE. Din cele 11 regiuni defavorizate, opt raman fara fonduri. Italia sustine tacit pozitia Spaniei, facand echipa cu Portugalia si Grecia.
Cele 44 miliarde euro estimate de Dresdner Bank ca fiind necesare in 2005 sunt foarte departe de previziunile facute in 1999 de catre Comisia Europeana. Cu trei ani in urma, costurile fusesera estimate la 14,2 miliarde euro in 2005 si 16,7 miliarde euro in 2006. La fundamentarea lor nu a fost luat in calcul un tratament egal cu cel al tarilor membre, respectiv noii veniti nu ar fi urmat sa beneficieze de aceeasi schema de subventionare. Desi calculele au fost reactualizate, intentia nu s-a schimbat.
Banii deturneaza
reforma
In cursul saptamanii trecute, Comisia Europeana a propus ca platile directe pentru fermierii din noile tari membre sa inceapa de la nivelul de 25% din nivelul subventiilor acordate in prezent tarilor UE. Nivelul UE ar trebui sa fie atins abia in 2013. Perioada de tranzitie de zece ani va fi segmentata in doua etape. In primii trei ani platile directe vor creste anual cu 5%. In cea de-a doua etapa, nivelul lor se va majora cu un procentaj ce va fi stabilit ulterior. Limitarea platilor directe va fi compensata prin acordarea unor fonduri substantiale pentru proiectele de dezvoltare rurala pe toata perioada celor zece ani de tranzitie.
Cum motiveaza insa Comisia Europeana aceasta intentie? Acordarea subventiilor directe fermierilor din noile tari membre la nivelul celor din UE va incetini restructurarea sectorului agricol (agricultorii vor pastra unitatile neperformante pentru a incasa banii) si va crea distorsiuni sociale in mediul rural. Brusc, agricultorii vor castiga disproportionat de mult comparativ cu alte categorii sociale.
Cum au primit candidatii vestea este de la sine inteles. Ei insista in a primi de la bun inceput aceiasi bani ca vechii membri. Polonezii considera propunerea ca inacceptabila, ameninta ca vor aplica metode protectioniste si apreciaza ca discriminarea in acordarea subventiilor directe va avea un efect negativ asupra posibilitatilor de liberalizare a schimburilor agro-alimentare. Polonia inregistreaza una dintre cele mai mari ponderi de ocupare a fortei de munca in agricultura, 18,1%. Bulgaria o devanseaza cu 26,6%, iar Romania conduce detasat cu 41,7%.
Romanii stau linistiti
Pentru moment, Romania si Bulgaria se afla departe de multimea dezlantuita. Impactul aderarii la UE asupra agriculturii este inca o necunoscuta. Conform declaratiilor oficiale, nu pentru mult timp. Va fi cat de curand evaluat, iar strategia agricola va fi definitivata. Ne aflam tot in faza accelerarii privatizarii fostelor IAS-uri, a retrocedarii terenurilor, stabilirii dreptului de proprietate asupra lor si incadastrarii, a organizarii unei piete functionale.
In cautarea unei solutii ieftine, ue pune la cale diverse scenarii de subventionare a agriculturii noilor membri
(miliarde euro)
Scenariu 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Integrare rapida, fara subventii directe 2 2,1 2,2 2,3 3,3 3,6 3,9 4,3 4,8 5,2
Integrare lenta, fara subventii directe 1,7 1,8 1,9 2 2,8 3,1 3,4 3,7 4,8 5,2
Integrare rapida, subventii directe 3,6 5,3 7 7,6 10,6 11,7 12,8 14,1 15,5 17,1
Schema de finantare a agriculturii pentru 21 de membri 2,6 3,1 3,6 – – – – – – –
