După ce a rupt legăturile cu Rusia, Uniunea Europeană a luat în vizor o mare putere economică a lumii.
Comisia Europeană a propus recent o legislație care ar duce la interzicerea pe piața UE a produselor obținute prin muncă forțată. Măsura vizează direct China, acuzată că permite și încurajează munca forțată. Astfel, statele UE, până mai ieri sceptice față de poziția din ce în ce mai ostilă a Americii față de China, se reorientează. Europenii încep să adopte măsuri care apropie mai mult politicile lor de cele ale americanilor, scrie Axios.
Comisia Europeană a propus interzicerea pe piaţa UE a produselor obţinute prin muncă forţată. Potrivit unui comunicat al Executivului UE, propunerea vizează atât produsele fabricate în blocul comunitar pentru consum intern şi export, cât şi cele importate, fără a viza anumite întreprinderi sau industrii.
UE și SUA, pe aceeași lungime de undă
Decizia vine după presiuni intense din partea parlamentarilor și a activiștilor pentru drepturile omului, preocupați de situația din provincia Xinjiang.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat finanțarea chineză a instituțiilor europene de cercetare și a anunțat un nou pachet, numit „Apărarea democrației”, menit să examineze finanțarea externă a instituțiilor academice europene.
La începutul anului, SUA au implementat o interdicție de import pentru toate produsele fabricate în Xinjiang, iar administrația Trump a impus un control mai strict asupra finanțării externe în universitățile din America.
Semnalul a fost dat de Berlin, unul din marii susținători ai Chinei
Berlinul a fost până acum unul din cei mai puternici susținători ai legăturilor comerciale strânse cu China, încercând să evite tensiunile cu Beijingul. Acum însă, Germania pare să facă distincția între problemele de ordin comercial și cele legate de drepturile omului.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a anunțat, recent, că echipa sa lucrează la o nouă politică economică, pentru a reduce dependența Germaniei de China în industriile-cheie și a monitoriza îndeaproape investițiile din China, declarând: „Nu ne putem lăsa șantajați”.
Ministerul de Externe a anunțat și el că va numi un reprezentant special în țările din Pacific, unde influența în expansiune a Chinei alarmează Australia și Statele Unite.
Tabloidul Global Times, afiliat Partidului Comunist Chinez, a relatat ulterior că o parte a presei germane a avertizat Belinul să nu facă greșeala de a se alătura unei „alianțe anti-China” în Indo-Pacific.
De ce s-au răzgândit europenii
Sprijinul „solid” acordat de Beijing Moscovei în timpul invaziei Ucrainei a contribuit la schimbarea atitudinii multor europeni față de Beijing, subliniază Axios.
Rusia şi China au căzut de acord să-şi aprofundeze cooperarea în probleme de apărare, cu accent pe desfăşurarea de exerciţii comune, a anunțat Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse, citat de Reuters.
În pararel, Moscova a anunţat construirea unui nou gazoduct, Forţa Siberiei 2, către China, începând din 2024, care va ”înlocui” Nord Stream 2.
Nici Beijingul nu stă degeaba
În strategia energetică a Rusiei, acest gazoduct urmează să înlocuiască proiectul Nord Stream 2, susţinut până la război de Germania, dar pe care Statele Unite l-au criticat constant.
Între timp, China își cimentează relațiile economice și de securitate la periferia Europei. Președintele Xi Jinping și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, tocmai au anunțat un parteneriat îmbunătățit, iar premierul ungar Viktor Orbán și-a sudat și mai bine legăturile cu China. Orban a semnat luna trecută cea mai mare investiție din istoria Ungariei cu cel mai mare producător de baterii, China Contemporary Amperex Technology Co. Limited.