Executivul comunitar va prezenta un pachet de propuneri menite să facă cele 19 state care au aderat la moneda euro mai rezistente în faţa posibilelor crize viitoare şi să le unească în jurul monedei euro în avanpremiera ieşirii Marii Britanii din UE, în luna martie 2019. Însă aceste planuri au generat îngrijorări în rândul celor opt state membre UE, care nu sunt şi membre ale zonei euro, potrivit cărora o mai mare integrare a zonei euro le va transforma în ţări de rangul al doilea, cu o influenţă şi fonduri mai mici în viitor. Pentru a risipi aceste temeri, propunerile Comisiei vor urma principiile construirii unităţii UE şi creşterii responsabilităţii democratice a instituţiilor zonei euro. Însă unele din ideile Executivului comunitar contravin cu ceea ce doresc unii lideri din zona euro.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a cerut înfiinţarea unui buget separat al zonei euro în valoare de mai multe sute de miliarde de euro, a unui ministru de Finanţe al zonei euro şi a unui Parlament al zonei euro.
În schimb, cel mai probabil, Executivul comunitar va propune doar înfiinţarea unei linii dedicate zonei euro în cadrul bugetului UE care, în total, se ridică la aproximativ 100 miliarde de euro. De asemenea, în locul unui ministru de Finanţe al zonei euro, cel mai probabil Comisia va propune înfiinţarea unui ministru pan-european al Economiei şi Finanţelor. În sfârşit, Parlamentul European nu va fi divizat.
Alte idei privind o mai mare integrare a zonei euro, avansate de Germania, includ transformarea fondului de salvare a zonei euro între Fond Monetar European şi înfiinţarea unui mecanism suveran de insolvenţă pentru a creşte presiunile asupra politicilor fiscale ale guvernelor.
Însă Comisia va cere ca MES, fondul de salvare a zonei euro, care în prezent este deţinut şi gestionat de guvernele statelor din zona euro să devină o instituţie a UE, care va fi supusă controlului Parlamentului European, ceea ce probabil nu va conveni anumitor guverne, au declarat pentru Reuters mai mulţi oficiali.
De asemenea, Comisia ar urmă să propună că postul de ministru european de Finanţe, care va fi înfiinţat în anul 2025, ar trebui să fie responsabil de supervizarea eforturilor de reformă structurală şi coordonarea politicilor economice şi fiscale în zona euro. O altă propunere posibilă a Executivului comunitar este aceea ca ministrul de Finanţe al UE, cel care va prezida orice fond de salvare a zonei euro, să fie un oficial de rang înalt din Comisia Europeană şi să fie responsabil în faţa Parlamentului European.
Conform aranjamentelor actuale, preşedintele Eurogrupului este deseori audiat de comisia economică a Parlamentului European dar aceasta nu are nicio putere asupra lui. În plus, Comisia este doar observator la reuniunile lunare ale miniştrilor de Finanţe din zona euro, iar aceştia nu îşi doresc să ofere Executivului comunitar puteri sporite asupra Eurogrupului.
De asemenea, Comisia ar putea cere o finalizare rapidă a uniunii bancare şi înfiinţarea unei scheme de garantare a depozitelor bancare la nivelul UE, iniţiative care potrivit Germaniei pot fi puse în practică doar după soluţionarea problemei creditelor bancare neperformante.
Toate aceste idei ar urma să fie discutate de toţi liderii Uniunii Europene, exceptând Marea Britanie, la un summit special care va avea loc în data de 15 decembrie. AGERPRES
