Comisia Europeană va declanşa marţi procedura de infringement (încălcarea prevederilor tratatelor Uniunii Europene) împotriva a trei state membre central şi est-europene - Polonia, Ungaria şi Republica Cehă - care nu au respectat deciziile Uniunii Europene privind redistribuirea solicitanţilor de azil între ţările membre, au declarat surse europene pentru Reuters.
Executivul comunitar urmează să trimită marţi scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia şi Budapesta, după cum au declarat trei diplomaţi şi oficiali UE. Alţi doi diplomaţi au precizat că pe lista destinatarilor se află şi Praga.
Aceste scrisori marchează primul pas al procedurii de infringement pe care Comisia Europeană (CE) o poate lansa în cazul în care un stat membru nu respectă obligaţiile care îi revin în conformitate cu tratatele şi deciziile UE.
O purtătoare de cuvânt a CE nici nu a confirmat, nici nu a dezminţit informaţia că executivul UE va declanşa marţi procedura de infringement contra Poloniei, Ungariei şi Cehiei, dar a făcut referire la un interviu pe care preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, l-a acordat recent publicaţiei germane Der Spiegel, în care afirma că 'cei care nu participă trebuie să îşi asume faptul că vor face obiectul unor proceduri de infringement'.
''Decizia (de declanşare a procedurii de infringement) nu a fost deocamdată luată, dar voi spune un lucru: eu sunt pentru – nu pentru a face o ameninţare, ci pentru a spune clar că deciziile care au fost luate reprezintă o legislaţie aplicabilă. Aici este vorba despre solidaritatea europeană, care nu poate fi o stradă cu sens unic'', a mai spus Juncker în interviul respectiv.
Planul de relocare a migranţilor 160.000 de refugiaţi a fost adoptat în septembrie 2015 în pofida faptului că Ungaria, Cehia, Slovacia şi România au votat împotriva sa. Deşi în general s-a opus acestui mecanism, Polonia a votat în cele din urmă, alături de majoritatea ţărilor membre, în favoarea lui. Statele membre ale UE s-au angajat ulterior să preia alţi 22.000 de refugiaţi din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania şi Liban.
Cu Turcia a fost încheiat în martie 2016 un acord prin care autorităţile de la Ankara s-au angajat să primească înapoi migranţii ce debarcă în Grecia, care trec prin Turcia venind mai ales din Orientul Mijlociu, statele blocului comunitar acceptând în schimb să preia un număr echivalent de refugiaţi sirieni direct de pe teritoriul turc, în limita unui plafon de 72.000.
Pe de altă parte, miniştrii de interne din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad (V4, format din Polonia, Slovacia, Ungaria şi Republica Cehă), reuniţi luni la Varşovia, au solicitat Uniunii Europene ca deciziile privind redistribuirea migranţilor să fie adoptate cu unanimitate de către Consiliul European (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre) şi nu la nivel ministerial, potrivit MTI.
La finalul reuniunii din capitala poloneză, ministrul de interne ungar Sandor Pinter a afirmat că 'vocea ţărilor din Grupul de la Vişegrad se face tot mai mult auzită în interiorul UE, în contexul în care blocul comunitar este mai pregătit să se adapteze la realitate decât înainte'.
Ungaria va prelua preşedinţia prin rotaţie a V4 în luna iulie, iar guvernul va adera la principiile noastre comune în perioada în care va deţine preşedinţia acestui grup, a spus Pinter.
În Consiliul European deciziile se iau prin consens, spre deosebire de Consiliul UE (format din miniştrii din statele membre, care se reunesc în funcţie de domeniul de activitate), unde de cele mai multe ori deciziile se iau cu majoritate calificată.
''Un proces decizional consensual ar fi mult mai dezirabil într-o astfel de chestiune sensibilă'', a subliniat şi ministrul de interne polonez Mariusz Blaszczak.
AGERPRES